EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Legislatie & Mediu de Afaceri, Politica Fiscala - Taxe & Impozite

Noul Cod Fiscal si contributiile sociale obligatorii

GabrielBiris
Autor: Gabriel Biris

 

La fel ca și în actualul cod fiscal, contribuțiile sociale obligatorii reglementate în noul cod (NCF) sunt:

1) contribuţiile de asigurări sociale (CAS);

2) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS);

3) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

4) contribuţiile asigurărilor pentru şomaj;

5) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

6) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

O să analizam în acest material doar pe primele două (CAS, CASS), acestea având de departe cea mai mare pondere și fiind și singurele care au suferit modificări, unele chiar importante.

 

1) CAS

CAS se datorează pentru:

  1. venituri din salarii sau asimilate salariilor,
  2. venituri din activități independente,
  3. indemnizații de șomaj, și
  4. indemnizații de asigurări sociale de sănătate.

O să ne ocupam doar de primele două.

 

  • CAS pentru venituri din salarii sau asimilate salariilor

Sunt două contribuții:

– CAS individual, 10,5% din venitul salarial brut, dar nu mai mult de 5 salarii medii (SM);

– CAS angajator, 15,8% din fondul de salarii (pentru condiții normale de muncă), dar nu mai mult de 5 SM*nr. mediu de angajați;

Comentariul 1: nu există nici o modificare față de actualul cod, plafonarea bazei de calcul a contribuției angajatorului nefiind una efectivă. În realitate, plafonarea intervine doar în cazul angajatorilor care plătesc un salariu mediu mai mare de 5 SM (aprox. 12.000 lei/lună, 2.700 euro). Se continuă deci și cu încălcarea principiului contributivității, angajatorul plătind contribuții pentru care angajatul nu primește puncte de pensii.

Exemplu: companie cu 2 angajați, primul are salariul brut egal cu 1 SM, cel de al doilea egal cu 9 SM. Angajatorul plătește contribuția la întreg fondul de salarii (10 SM), plafonarea operând doar peste 5SM*2=10SM. Angații primesc însă doar 1+5=6 puncte de pensie, ceea ce înseamnă că pentru contribuția de 15,8%*4SM=1.520 lei nu există niciun beneficiu pentru angajați.

Comentariul 2: această abordare, coroborată și cu plafonul excesiv de mare, nu are cum să ajute la creșterea conformării voluntare.

 

  • CAS pentru veniturile din activități independente

Pentru persoanele care obțin venituri din activități independente (persoane fizice autorizate, profesii libere, drepturi de autor) CAS se calculează prin aplicarea cotei de contribuție individuală (10,5%) asupra venitului net (venituri minus cheltuieli sau norma de venit), baza de calcul neputând depăși 5*SM.

În cursul anului, persoanele care obțin venituri din activități independente datorează și plăți anticipate, calculate la o bază de calcul fixă (0,35*SM).

Sunt deci câteva diferențe semnificative față de actualul cod fiscal:

– CAS va fi datorată și de persoanele care obțin și venituri din contracte de muncă, ceea ce până acum nu era cazul;

– Cota contribuției este semnificativ mai mică (10,5% față de 26,5%), dar contribuția va fi semnificativ mai mare deoarece baza de clacul o reprezintă venitul obținut și nu suma asigurată, pentru care există opțiunea de a se alege între un minim (0,35*SM = 840 lei) și un maxim 5*SM=12.000 lei). Ținând cont că peste 95% din sumele asigurate erau sub 1.000 de lei, impactul va fi unul semnificativ (pp un venit net de de 5.000 lei și o sumă asigurată de 1.000 de lei, CAS crește de la 265 lei 1.050 lei);

– Plafonarea bazei de calcul nu se face pentru fiecare contribuabil, ci pentru fiecare tip de venit (putând deci, teoretic, avea o bază de calcul plafonată la 5*SM pentru salariu + 5*SM pentru venituri din activități independente = 10*SM).

Comentariul 3: în opinia mea, această abordare este complet nerezonabilă și nu are cum să ajute la conformarea voluntară. În contextul în care și impozitul pe dividende va scădea, vom asista la o migrare masivă dinspre PFA/PFI înspre SRL și nu neapărat la o lărgire a bazei de calcul al CAS.

 

2) CASS

CASS se datoreaza pentru:

  1. venituri din salarii sau asimilate salariilor;
  2. venituri din activităţi independente;
  3. venituri din investiții;
  4. altele, adică toate veniturile pentru care se datorează și impozit pe venit.

O să analizăm în special primele trei categorii.

 

  • CASS pentru venituri din salarii și asimilate salariilor

La fel ca și la CAS, sunt două contribuții:

  1. CASS individuală, 5,5% din venitul salarial brut, dar nu mai mult de 5*SM;
  2. CASS angajator, 5,2% din fondul de salarii.

Singura diferență față de actualul cod fiscal este plafonarea bazei de calcul a contribuției individuale. În mod ciudat, baza de calcul a contribuției angajatorului NU a fost plafonată…

 

  • CASS pentru veniturile din activități independente

Persoanele care obțin venituri din activități independente datorează contribuția individuală de 5,5% din venitul net (venituri impozabile minus cheltuieli deductibile, norma de venit), și nu poate depăși valoarea a de 5*SM.

Sunt datorate și plăți anticipate ale contribuției, calculate pe baza venitului estimat (fără ca baza de calcul a contribuției să poată depăși 5*SM), pe fiecare sursă de venit în parte (activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din agricultură). Venitul estimat este cel estimat și pentru calculul impozitului pe venit iar contribuția se plătește pe baza deciziei de impunere emisă de de organul fiscal competent. Plățile anticipate sunt datorate trimestrial. Pentru veniturile din drepturi de autor sau din asociere, plățile anticipate sunt făcute prin reținere la sursă de către plătitorii de venit.

Remarcăm și aici plafonarea bazei de calcul a contribuției, dar tot prea sus ca să poată ajuta la creșterea semnificativă a conformării voluntare…

 

  • CASS pentru venituri din investiții

Persoanele care obțin venituri din investiții (dividend, venituri din lichidarea unei persoane juridice, câștiguri din vânzarea de titluri de participare, dar si dobânzi) datorează CASS individuală, baza de calcul neputând depăși 5*SM, indiferent dacă persoana respectivă obține sau nu venituri din salarii sau activități independente, ceea ce până acum nu era cazul. Nu se datorează plăți anticipate ale acestei contribuții.

Foarte interesantă este însă introducerea în NCF (art. 179) a unei proceduri de “globalizare” a CASS individuală, probabil în baza declarației anuale de venit.

CASS individuală anuală se datorează asupra sumei veniturilor obținute din activități independente, din asocierea cu o persoană juridică, din agricultură, silvicultură, piscicultură, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții sau din alte surse iar baza de calcul nu poate fi mai mică decât salariul minim și nici mai mare de 5*SM (înmultite cu 12). Probabil va exista și o procedură de rambursare/compensare pentru sumele plătite în plus cu titlu de plăți anticipate.

De remarcat însă ca veniturile din salarii nu intră în această procedură de “globalizare”, ceea ce înseamnă că plafonul efectiv nu este de 5*SM, ci de 10*SM (sau chiar mai mare în cazul în care se obțin salarii sau venituri asimilate salariilor din mai mult de o singură sursă), ceea ce este exagerat de mult și va duce în mod evident la modelarea comportamentului contribuabilului în sensul evitării unor plăți exagerate.

Comentariul 4: noutățile introduse prin NCF reprezintă un melanj de măsuri bune (plafonare, “globalizare”) cu jumătăți de măsură care fac ca măsurile bune să fie puțin sau deloc eficiente. În această categorie, pe lângă problema deja menționată a plafonului mult prea mare ca să poată fi eficient în creșterea conformării voluntare, include următoarele:

  • Lipsa unui plafon al bazei de calcul a contribuției angajatorului;
  • Plafonul calculat pe fiecare venit în parte în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, dar, mai ales
  • Neincluderea în procedura de “globalizare” a veniturilor din salarii.

 

Concluzia mea

Prevederile NCF pot fi văzute în două chei.

1. Cheia pesimistului: NCF ratează aproape total șansa de a introduce o reformă reală a celui mai sensibil capitol al fiscalității românesti, contribuțiile sociale obligatorii. Implicit, se ratează o mare șansă de a normaliza piața muncii din România. Chiar și numai din acest motiv, discuția cu privire la “stabilitatea” NCF nu își are rostul, măsurile introduse de NCF fiind doar un amestec de măsuri bune cu măsuri toxice, inclusiv la nivel de principii.

Din păcate, acest amestec nu este nici măcar un caz singular, mai sunt și alte exemple de impozite importante în care fie s-a lucrat cu jumătăți de măsură, fie nu s-a lucrat deloc.

2. Cheia optimistului (prin gaura căreia tot insist sa privesc 🙂  ): NCF este o sămânță, lărgind plafonarea bazei de calcul și în cazul CASS individuală și introducând “globalizarea” (parțială) pentru CASS individuală.

Dacă este îngrijita cum trebuie, din “sămânța” aceasta va răsări (nu la anul!) un sistem în care să stimuleze munca bine plătită (prin plafonarea bazei de calcul la un nivel mai rezonabil), care să elimine inechitățile propagate prin legislația noastră de două decenii încoace, să simplifice și să eficientizeze calculul, declararea și plata contribuțiilor sociale obligatorii și, în general, să “normalizeze” sistemul nostru fiscal, sistem care încă așează sarcina fiscală în funcție de CUM și nu de CÂT câștigăm. Trebuie să înțelegem însă o chestiune simplă: nu există prânz gratis. Cineva trebuie să plătească, iar dacă nu plătim cu toții, unii trebuie să plătim mai mult.

 

Gabriel Biriș este partener al casei de avocatură Biriș-Goran

 

 

One Comment

  1. Buna ziua,

    Am si eu o intrebare legata de cei care sunt PFA la norma de venit: CAS si CASS se vor calcula din norma de venit sau din venitul lunar?

    Multumesc.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.