Modelul Uber nu poate fi translatat catre alte afaceri ‘on-demand’

22 aprilie 2016 11:27

Uberization-Business-ServicesDe la Uber incoace, considerata „stramosul” serviciului la cerere („on-demand”), multe companii nu au reusit sa isi eficientizeze businessul. Ca vorbim de Luxe, Postmates, Munchery sau DoorDash acestea inca incearca sa adapteze sablonul Uber la propria afacere. O serie de aplicatii la cerere au preturile in crestere, serviciile in declin, modelele de afaceri se schimba, iar in unele cazuri, chiar dau faliment, se arata intr-o analiza publicata de The New York Times (NYT).

In San Francisco, ca in majoritatea oraselor, gasirea unui loc de parcare este o adevarata aventura. „In urma cu jumatate de an, cand am descoperit aplicatia Luxe, care este un fel de valet (cineva sau ceva care se ocupa de parcarea masinii), toata lumea era fericita. Eram convins ca va fi un lucru mare”, scrie Farhad Manjoo, editorialistul pe tehnologie al NYT.

 

  • Cazul Luxe

 

Aplicatia Luxe a rezolvat problema parcarii cu o armata de insotitori ghidati de smartphone, care preiau si parcheaza autoturismul doar printr-o simpla apasare de buton. Pare a fi un lux burghez, insa adevarata magie a Luxe a fost economia sa de baza. Prin transferul masinilor din zonele foarte aglomerate catre cele cu locuri de parcare insuficient exploatate, fondatorii Luxe au demonstrat ca au gasit un fir liber in nodul parcarilor orasului. Era mult mai convenabil sa dai 5 dolari pe ora sau maximum 15 dolari pentru o zi intreaga, utilizand aplicatia Luxe, aceasta fiind modalitatea cea mai ieftina dintre toate existente in cazul parcarilor.

Insa de atunci, lucrurile s-au schimbat si nu spre mai bine. Luxe este mai putin fiabil, acum, iar preturile au luat-o in sus. In San Francisco, de exemplu, Luxe taxeaza acum pentru parcare pe o zi intreaga 30 de dolari, suma care depaseste mult alte alternative locale, mai ales daca includem aplicatia care ofera ponturi privind valeti.

Luxe a raspuns polemicilor sustinand ca au avut loc schimbari in modelul de business si in privinta audientei tintite. Compania a tinut sa precizeze insa ca afacerea este in plina dezvoltare. Cert este ca serviciul inegal si preturile in crestere ridica, de cativa ani incoace, numeroase intrebari cu privire la aplicatiile la cerere, in urma carora batalioane de firme au fost infiintate, in ultimii ani, pentru a ii ajuta pe clienti in realizarea diverselor  lucruri din lumea reala, cum ar fi livrarea de mancare, cumparaturi de la bacanie sau parcare.

Multe companii din tehnologie mai noi, asemenea Uber – „stramosul” de succes al aplicatiilor la cerere – se afla acum sub mare stres. O serie de aplicatii la cerere au preturile in crestere, serviciile in declin, modelele de afaceri se schimba, iar in unele cazuri, chiar dau faliment. Practic, suntem martorii sfarsitului acestui vis al aplicatiilor la cerere, concluzioneaza editorialistul.

Visul era legat, de fapt, de un pret convenabil si serviciu de calitate. Ca si Luxe, multe din aceste companii s-au marketat pe ele insele ca serviciu inteligent ce schimba lumea comenzilor. Insa, acestea nu au dat mai putine dureri de cap fata de serviciile vechi. Doar pentru ca s-au folosit de telefoane pentru a elimina ineficientele, aceste companii au argumentat ca pot fi si mult mai ieftine – ieftine pe masura cresterii lor, altfel spus ca pot oferi servicii de lux la preturi de mass-market.

Acest lucru nu s-a intamplat. „Desi inca folosesc frecvent Luxe, il vad acum ca pe un alt serviciu destinat celor care au mai multi bani decat timp”, spune Farhad Manjoo.

Sunt o groaza de alte aplicatii care ofera servicii in diverse industrii, care sunt mai mult decat convenabile, dar acest confort vine ca un premiu. Multe dintre aceste servicii pot fi destinate unor afaceri interesante, insa este greu sa le numim inovatoare. Pana la urma, sa platesti in plus pentru comoditate nu este chiar o chestiune inovativa – este foarte asemanator cu felul in care functioneaza lumea din totodeauna.

 

  • De ce Uber are succes, iar alte aplicatii nu au?

 

Inainte de a afla de ce multe aplicatii la cerere s-au straduit din toate puterile sa aiba preturi de masa, este important sa ne amintim de ce au crezut ca vor si reusi: pentru ca Uber a facut-o. Uber, care este evaluata de catre investitori la 60 miliarde de dolari, a inceput ca un serviciu de lux de masini.

Magia in cazul Uber a fost aceea ca, pe masura ce a crescut, a continuat sa reduca preturile si sa isi extinda serviciul. Uber s-a schimbat dintr-o alternativa convenabila ce ofera masini de lux la una ce ofera serviciu de taxi, iar in prezent la a oferi o masina.

Investitorii au vazut succesul Uber ca pe un sablon pentru orice industrie. „Industria a trecut printr-o perioada in care ne-am spus: sa ne uitam la orice industrie care ofera servicii la scara mare, sa atasam elementul la cerere si obtinem un Uber„,  a declarat Hunter Walk, venture capitalist la firma Homebrew, care a investit in cel putin o companie, si anume in serviciul de transport maritim Shyp.

Dar, succesul Uber a fost in multe privinte unul unic. Cel putin pentru un lucru nu poate fi comparat cu nimic: a atacat o piata vulnerabila. In multe orase, afacerile de taxi au „tapat” clientul si ca efect au urcat in mod artificial preturile si s-a preocupat mai putin de serviciul efectiv.

Oportunitatea pentru Uber de a fi parte din viata oamenilor a fost uriasa. Multi oameni apeleaza la masina zilnic, asadar un business pe zona asta va aduce clienti in mod repetat. In fond, masinile sunt al doilea cel mai scump lucru pe care oamenii il cumpara, iar cel mai frecvent lucru pe care il fac cu masina este parcatul. Uriasa ineficienta i-a permis Uber sa faca profit chiar si cu reducerea de pret.

Insa cate alte piete sunt exact asa? Nu foarte multe. Unele servicii au fost utilizate frecvent de catre consumatori, in timp ce altele nu au oferit profitul asteptat – servicii legate de hrana, de exemplu, au oferit marje reduse. Alte afaceri finantate in zone nu foarte solicitate si de mica valoare „au fost o capcana”, a subliniat Walk.

O alta problema a fost finantarea ieftina care a distorsionat afacerile intreprinderilor la cerere. Foarte multe start-up-uri aparute in 2014 si 2015 au ridicat din piata atat de mult cash ca nu au fost nevoite sa treaca prin presiunea de a face bani din fiecare serviciu oferit. Acum, cand apetitul investitorilor pentru start-up-uri ce ofera servicii la cerere, s-a calmat, companiile au fost fortate sa readuca afacerea la un nivel de bun simt, uneori prin ridicarea preturilor.

 

  • Instacart, Postmates…

 

Sa ne uitam putin la cumparaturile de produse de bacanie. Anul trecut, start-up-ul care ofera un serviciu de livrare de astfel de produse, Instacart, a scazut pretul deoarece a considerat ca ar putea obtine venituri suplimentare din lantul de supermarketuri integrate in noua afacere a companiei.

Aceasta strategie a dat roade doar in parte. Un reprezentant al Instacart a afirmat ca veniturile au crescut cu un factor de 6 din 2015 si ca a putut utiliza stiinta datelor pentru a determina eficienta operatiunilor sale. Doar ca veniturile provenite de la lantul de supermarkeuri nu a fost suficient incat sa acopere costurile, astfel ca in decembrie anul trecut, Instacart a crescut comisionul de livrare la 6 dolari de la 4 dolari, la majoritatea comenzilor. Totodata, a redus si salariul unui numar de angajati.

Aceste decizii au fost luate in linie cu obtinerea de profit. Compania a afirmat ca a inregistrat pierderi in cele mai multe orase unde opereaza si tinteste sa atinga „marja bruta pozitiva” – ceea ce inseamna sa nu mai piarda bani la fiecare comanda – pentru intreaga afacere, pana la sfarsitul acestei luni.

„Sa ne referim la serviciile de livrare”, propune, in continuarea analizei, Farhad Manjoo. Postmates, unul dintre cele mai solide start-up-uri cu livrare la cerere, a inceput ca un serviciu premium, cu comisioane extraordinare – un procent de 50%  nu este deloc neobisnuit – contra serviciului livrarii orice, oriunde. Acest serviciu a mentinut economia unitatilor pe profit. Postmates nu pierde bani pe cea mai mare parte a comenzilor sale.

Totusi, preturile ridicate au lasat compania vulnerabila in fata competitorilor cu preturi mici, inclusiv in fata mai nou intratei DoorDash, care a atras gramezi de bani de la investitori de risc din Silicon Valley (compania a anuntat fonduri de 127 milioane dolari, dupa eforturi mari de  a strange ceva bani cash).

Anul trecut, Postmates a inceput sa ofere servicii ieftine pentru acele restaurante care inapoiau comisionul de livrare in schimbul promisiunii cresterii volumului de comenzi: pretul este de 3 dolari sau 4 dolari pentru o comanda de mancare, fara bacsis. Acest serviciu reprezinta 30% din comenzile companiei. DoorDash, care taxeaza cu 5 dolari sau 6 dolari o comanda, are un model de afaceri similar si percepe comision restaurantelor pentru fiecare comanda.

Este comisionul de 5 dolari sau 6 dolari la livrarea de produse de bacanie sau mancare un ‘pret de mass-market’, pentru publicul larg? Pentru multi oameni, economisirea de timp se reflecta ca valoare in pret, dar salariul mediu al unui american este in jur 20 de dolari pe ora, iar la aceasta cifra un comision chiar si de cativa dolari este o prima costisitoare. Instacart, Postmates si DoorDash sustin ca vad oportunitati de scadere a pretului pe masura ce cresc si spera la eficientizarea castigurilor care vin din volum, cum ar fi gruparea a doua sau trei comenzi intr-o singura livrare.

Este intelept, insa, sa fii sceptic cu privire la pretentiile de reduceri de preturi in viitor, sfatuieste editorialistul NYT. Anul trecut, Tri Tran, fondatorul companiei de livrari de mancare Munchery, a spus ca se asteapta ca pretul pentru fiecare preparat dintr-o comanda sa fie sub 10 dolari de persoana. Astazi preturile Munchery sunt aproape neschimbate. Cand Farhad Manjoo a intrebat compania ce s-a intamplat, nu a primit niciun raspuns din partea acesteia.

 

Toata chestia asta ne readuce la Luxe. Purtatorul de cuvant a spus ca problemele vazute de el au fost cauzate de o cerere ridicata, continua Manjoo. Compania creste cu 40% in fiecare luna, ceea ce cauzeaza poticniri in serviciu. Luxe nu mai are planuri de crestere a preturilor si crede ca modelul sau actual poate genera marje de profit semnificative, ba chiar ii va permite o scadere a preturilor.

„Ca si utilizator, sper sa fie asa, dar, ma intreb, totusi, lectia de pana acum din lumea serviciilor la cerere este aceea ca Uber reprezinta exceptia, nu regula? Uber, pentru Uber – si nimic mai mult”, se intreaba retoric editorialistul NYT.

 

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.