EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE

Jumatatile de adevar si sentimentalismul cautat de Ministrul Finantelor, Ioana Petrescu


poza2_CristianTudorescuAutor: Cristian Tudorescu

Ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu, atrage din nou atentia prin iesirile sale publice. Opereaza cu jumatati de adevar si franturi de fraza care, scoase din context ar fi corecte, insa tocmai puse intr-un context mai larg al ultimului an, ca sa nu mergem mai in urma, ne determina sa ne punem urmatoarea intrebare: atunci cand face aceste declaratii publice, ele trebuie privite prin prisma unei campanii de comunicare electorala?

Ioana Petrescu a aparut initial drept tehnocrat, dar poate aparea oricand tendinta alunecarii catre populism. Daca sunt iesiri in contextul campaniei electorale, in care indirect este implicata ca mesaje, atunci articolul acesta nu-si are sensul, inseamna ar fi trebuit eu sa le ignor.

Varianta a doua, premisa mea de altfel, este ca Ioana Petrescu ne trateaza serios pe noi, cei care privim sau ascultam declaratiile, de aceea am abordarea critica detaliata mai jos. Probabil nu va fi insusita de domnia sa, considerand-o din acea categorie a criticii neconstructive, cu care deja ne-a spus ca nu-si ocupa timpul.

 

  • Ioana Petrescu doreste un statut special in evaluarea activitatii sale, pentru ca s-a intors in tara, iar oricand o asteapta un salariu de 100.000 dolari pe an in Statele Unite

Din interviul luat de cei de la Economica.net (il puteti citi aici) se desprinde un mod de gandire. Atunci cand a fost anuntata drept Ministru al Finantelor, i-am acordat prezumtia izvorata din buna pregatire teoretica pe care nu o contest, astfel incat articolul cu „usturoiul”, care aparuse anterior numirii sale, l-am pus initial intr-o paranteza.

Am prieteni care s-au intors dupa studii sau dupa ce au lucrat in strainatate si ii respect, ii consider valorosi pentru ceea ce ne trebuie noua, aici in tara. Majoritatea dintre ei nu vor un statut special, anume nu vor sa-i apreciem strict pentru faptul ca s-au intors. In schimb, Ioana Petrescu ne spune ca oricand o asteapta o slujba mai buna. Nu cred ca era nevoie sa ne indice valoarea domniei sale pe piata muncii, iar noi sa contemplam sacrificiul de a fi Ministru de Finante. Acesta ar fi trebuit asumat din start.

 

  • Sentimentalisme care ne pastreaza in acelasi cerc vicios

De la o tanara apropiata de varsta mea, m-as fi asteptat la o filosofie noua in ce priveste fiscalitatea. Nu neaparat sa o fi implementat de una singura, caci decizia nu este unilaterala intr-un Guvern – mai ales in unul atat de incercat, din cate se vede in ultimele zile. Insa, in orice caz, se poate vedea in discursul cuiva daca are o viziune sau daca se intrevede o schimbare, o perspectiva.

Ori, Ioana Petrescu a confirmat prin propriile opinii ca este continuatoarea politicilor paguboase din ultimii ani, apeland la o latura sentimentala a lucrurilor, atunci cand vine vorba de redistribuirea avutiei unei natiuni:

– in aprilie, cand a intrat in vigoare supra-acciza pe carburanti, argumentul domnisoarei Petrescu a fost „pentru a se plati pensii si salarii” – vezi aici comentariul „Replica de inchis gura” . Desi pe termen scurt rationamentul are un adevar in el, anume ca trebuie platite pensiile asumate si salariile bugetarilor, pe termen lung tara ramane in acelasi cerc vicios.

– acum, in interviul Economica.net merge pe exemplul propus de jurnalist: intrebata ce i-ar raspunde unui sofer de tir care resimte pretul mai mare, crescut de stat, al combustibilului, Ioana Petrescu spune ca acel interlocutor ipotetic ar trebui sa inteleaga ca parintii sau rude ale sale – daca ar fi in sectorul bugetar, sau bunicii lui, ori copii lui care merg la scoala, au nevoie de cresterea platilor de la buget, iar banii soferului sau ai firmei respective se duc catre acele tipuri de cheltuieli. Dar, intreb eu, daca „soferul” s-ar trezi maine fara loc de munca pentru ca transportatorul sau intra in insolventa datorita marjelor mici sau chiar negative, a sufocarii fiscale si a nerambursarii a 4 eurocenti? Pana sa se gandeasca la cresterea redistribuirii din ceea ce plateste firma lui, nu-i e mai aproape camasa sa, sau a firmei private, sugrumata fiscal?

 

Mai mult, trecand dincolo de aceasta teorie simplista a Ministrului de Finante, daca am afla peste cativa ani ca suplimentul de impozite si taxe s-a scurs pe contracte umflate, asa cum vedem acum despre contracte vechi de un deceniu? Iar noi, contribuabilii, am fi crezut ce ne spune acum un Ministru: ca o crestere a impozitelor sustine pensii si salarii si o protectie sociala – principiu de acceptat, insa pana la un anumit nivel.

 

  • Declaratiile de la Forumul The Economist: Ţinta noastră este să avem o creştere economică, pe termen mediu, de 5% – 6% în fiecare an […] dacă vom continua să adoptăm măsuri care încurajează mediul de afaceri şi duc la menţinerea disciplinei fiscale, vom atinge acest obiectiv (sursa: Economica.net – articol integral aici)

 

Aici jumatatile de adevar abunda: este adevarat ca mentinerea sau intarirea disciplinei fiscale este o preconditie pentru viitor, iar masurile pentru mediul de afaceri precum neimpozitarea profitului reinvestit (si acela doar pe o perioada limitata in timp), sau reducerea CAS de luna aceasta, reprezinta aspecte pozitive.

Insa un Ministru de Finante trebuie sa-si asume ansamblul, nu doar jumatatea convenabila:

– faptul ca se implementeaza rambursarea unei parti a accizei pentru transportatori iese din calcul la plusuri, pentru ca originea masurii – adica supraacciza – nu ar fi trebuit sa existe;

– faptul ca, eventual, s-ar diminua „taxa pe stalp” la 1% la anul, din nou nu este de salutat, caci introducerea impozitului pe constructii speciale de anul acesta la 1,5% a fost a doua cea mai nociva masura fiscala.

– scaderea CAS este acoperita deocamdata de…. studii. Realitatea ne va demonstra daca e sustenabila sau nu in 2015.

 

Reformulez nedumerirea mea din titlu, acordand doua variante: fie prin cele de mai sus, Ministrul Finantelor vrea sa manipuleze perceptia noastra, inclusiv pe a mea, fie chiar este convinsa de ceea ce spune. Ar fi in avantajul domniei sale sa cred ca prima varianta e adevarata.

 

Si o nota de final: in acest peisaj al neasumarii unor politici pe termen mediu sau lung, nu surprinde faptul ca Ministrul Bugetului – dl Darius Valcov – ne asigura ca nu se va definitiva bugetul tarii pentru 2015 in octombrie, ci abia in decembrie, probabil sub un alt Premier. Daca cumva nu ies calculele pe anul viitor in urma scaderii CAS, sa dea altcineva ochii peste cap.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.