EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, INTERNATIONAL

A Patra Revoluție Industrială și Deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici – Interviu

Sursa – SystemicAlernatives.Org

Autor: Redacţia, Curs de Guvernare

După atacurile de la 11 septembrie 2001, colonelul T.X. Hammes, un influent teoretician militar american cu doctorat la Oxford, devenea celebru pentru scrierile sale despre războiul de generația a patra practicat de Al-Qaeda, o formă de violență a cărei miză nu mai era atât distrugerea armatei inamice, cât atacarea voinței decidenților adversarului.

Acum, T.X. Hammes avertizează asupra efectelor noii revoluții industriale care va schimba totul, de la direcția globalizării și până la maniera în care sunt purtate războaiele.

Recent, în „Răzbunarea Melienilor“, el zugrăvea o lume în care statele mici pot ține în șah giganți precum Rusia, grație tehnologiilor viitorului – swarming-urile de drone. O lectură obligatorie pentru NATO și pentru Flancul Estic.

*

CRONICILE:

Ați scris mult în ultimii ani despre tendința de inversare a globalizării, despre fenomenul deglobalizării.

Care sunt factorii structurali care încurajează inversarea globalizării? Cu ce efecte pentru ordinea internațională?

  1. Hammes :

Globalizarea se întâmplă în momentul în care poți să ai profit în virtutea unor avantaje competitive – proximitatea față de materii prime, mâna de lucru ieftină, tehnologie – în producerea unui bun. Cea mai recentă perioadă de explozie a globalizării a combinat mai mulți factori: rețelele de comunicare globală, computerele, munca ieftină, plus containerele de mare capacitate. Adunate laolaltă, permiteau o producție ieftină undeva pe glob, apoi era transferată maritim spre piața finală.

Astăzi vedem un proces de manufacturare avansat – o combinație de inteligență artificială nișată, robotică și imprimare 3D. Până acum, procesul arăta cam așa: iei materiile prime din Australia sau Africa, le transporți către Asia de Sud-Est unde sunt procesate în subansamble care apoi ajung în China, de unde produsul final este expediat către Statele Unite sau Europa. Dar imprimantele 3D transformă tot acest proces pentru că se renunță la producția externalizată, care se face de acum predilect pe piața internă. Dacă poți printa produse complexe pe piața națională, de ce să nu o faci? Nu doar producția industrială traversează astfel de transformări, ci și producția de haine care se întoarce în lumea industrializată.

În urmă cu doi ani, pentru prima dată în 27 de ani, Germania a deschis o fabrică de pantofi pe teritoriul său. Iar în Statele Unite se vor deschide alte 20. Sunt câțiva driveri care fac posibil acest lucru: costul mâinii de lucru este irelevant când ai o întreagă constelație de roboți care te costă 1 dolar/h. Mai mult, există o cerere tot mai mare pentru mass customization (tricouri, logouri, șepci, blugi), se produce în funcție de gusturile individului.

Nu doar producția se întoarce pe piețele naționale, ci și serviciile, care reprezintă aproape 80% din economia americană. De exemplu, sunt mulți clienți deranjați când aud un accent străin în call center-uri. Tendința acum este de a antrena un computer care să gestioneze fluxurile de întrebări mai ușoare, urmând ca operatorul uman să le preia pe cele mai complicate.

Consecința relocării naționale a producției și a serviciilor poate pune sub semnul întrebării voința și disponibilitatea de a te implica în lume. În anii ’70, în timpul primei crize a petrolului, toată lumea era preocupată de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu totul altfel stau lucrurile astăzi.

(………………………….)

Toate aceste tendințe cumulate schimbă structura globală. Deglobalizarea înseamnă de fapt regionalizare. Deși Europa este una dintre cele mai globalizate regiuni din lume, 70% din comerțul european se desfășoară pe continent. La fel, 84-86% din economia americană este concentrată pe o macro-regiune reunind Mexic-Canada-SUA. Doar 14% (jumătate importuri, jumătate exporturi) din economie este concentrată pe lumea din afara Americii de Nord.

(……………………………..)

Tiparul devine foarte interesant. Pe măsură ce se tinde spre autosuficiență din perspectiva serviciilor, a producției, a energiei, adăugând și efectele sociale disruptive generate de cea de a patra Revoluție Industrială (precum alegerea lui Donald Trump, ascensiunea partidelor naționaliste în Europa, războaiele tarifare), vedem o ranforsare a deglobalizării și tranziția către regionalizare.

Această tendință se observă în Asia-Pacific prin semnarea CPTPP (Comprehensive and Progressive Agreement for Trans Pacific Partnership) reunind Canada plus Australia, Brunei, Chile, Japonia, Malay

Noile tendințe mută avantajul de la ofensivă la partea de apărare

Citeşte mai mult pe Curs de Guvernare

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.