STIRI ECONOMICE, FINANCIARE, DE AFACERI, EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, Politica Fiscala - Taxe & Impozite

Incotro, România?

Comunicat Romanian Business Leaders

 

Programul economic al guvernului este unul optimist, plin de promisiuni, însa o evaluare obiectiva a masurilor propuse si a deciziilor economice luate în ultimele trei saptamâni de catre Guvernul României arata consecinte negative pentru milioane de angajati si sute de mii de firme.

În opinia noastra, antreprenori si sefi de companii membre ale Fundatiei Romanian Business Leaders, deciziile luate încalca 2 principii esentiale:

–       sunt luate fara consultare cu mediul de afaceri si cu încalcarea articolului 4 din noul Cod Fiscal adoptat în vara anului 2015 (legea 227/2015);

–       sunt luate fara a fi bazate pe un calcul de impact si fara a sti consecintele legate de veniturile si cheltuilelile publice. Bugetul României fiind, oricum, unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB. Aceste conditii sunt favorabile cresterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit cresterea costurilor de finantare pentru România, devalorizarea monedei nationale si adâncirea neîncrederii finantatorilor în economie în ansamblu. Toate acestea în contextul în care România scade în clasamentul competitivitatii, Global Competitiveness Index.

Evaluarile de impact si consultarea cu organizatiile de afaceri relevante din România sunt obligatorii pentru masuri cu rezultat pozitiv real pe termen lung. Modificarile neanuntate, fara fundament si populiste sunt un semnal negativ puternic pentru capitalul privat local si strain, în egala masura. Deciziile luate în ultimele 3 saptamâni se traduc în urmatoarele efecte imediate si pe termen mediu:

 

  • Cresterea taxarii prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS si CASS descurajeaza performanta ?i clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificati (programatori IT, cercetatori, ingineri specialisti, medici, economisti, middle manageri) si companii din industrii cu valoare adaugata mare (tehnologie, industria financiara, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmarit eliminarea discriminarii între diversele forme de remunerare. Pastrarea plafonarii pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plata a muncii.
  • Cresterea salariului minim este, teoretic, o masura buna pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Practic, poate scoate din piata firme care nu îsi permit cresterea salariilor sau duce la scaderea competitivitatii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii releva ca o crestere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajatilor catre economia subterana. Majorarile salariului minim cu mai mult de 12% duc la cresterea numarului de salariati încadrati la nivelul salariului minim si scad productivitatea (o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%).

De asemenea, cresterea salariului minim face si mai neatractive pentru investitii zonele cele mai sarace unde se înregistreaza si cele mai mari rate ale somajului, asa cum sunt Moldova sau sudul României.

  • Noul regim de taxare pentru microîntreprinderi avantajeaza companii cu marje mari de profit si dezavantajeaza zona productiva si companiile care realizeaza investitii, atâta timp cât regimul acesta de impunere continua sa fie obigatoriu si nu optional.
  • Cresterea salariilor în sectorul public introduce o competitie nesanatoasa între stat si privat. Multi români prefera sa migreze spre sectorul public unde viata de angajat este mai confortabila, lipsita de evaluari ale performantei si unde, desi cresterile salariale sunt mici, sunt constante. Astazi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat. Ceea ce creeaza o problema suplimentara în economia reala, si asa constrânsa de lipsa angajatilor.

Sustinem, fara îndoiala, cresterea salariilor în sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profesionisti. Acest lucru trebuie însa sa fie conditionat de evaluarea performantei, scaderea personalului bugetar si încadrarea într-un buget fix total.

 

  • Cota unica de impozitare a salariilor si a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României si cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei românesti, trebuie sa ramâna neschimbata.

Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câstiga sub 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitati, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitati cu 10%, fata de 16%.

Aceasta schema duce la prabusirea veniturilor bugetare, complicatii birocratice si poate conduce la o majorare ulterioara a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adica exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitari disproportionate, iar cei mai afectati vor fi cei care aduc valoare adaugata mare economiei românesti, cei care lucreaza în sectoare performante si care pot migra usor catre tari în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor platite sunt de o mai buna calitate (sanatate, educatie, infrastructura etc.)

 

Fundatia Romanian Business Leaders cere imperativ Guvernului României sa faca doua lucruri: sa se consulte cu mediul de afaceri si sa nu strice echilibrul si cresterea economica cu masuri arbitrare si heirupiste.

 


 

Nota: Acest comunicat a fost realizat in 23 ianuarie 2017 si publicat initial aici

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.