EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, ANALIZE SECTORIALE, PIETE FINANCIARE, Energie & Utilitati & Infrastructura, Finantari UE & Granturi

Halucinanta alternativă a economiei românești la autostrăzi: Cum arată tabloul vitezei trenurilor de marfă și al întârzierilor, în ultimii 10 ani de UE

Autor: Mariana Bechir – Cursdeguvernare.ro

Nu mai puțin de 69 de ani au întârziat trenurile de marfă din România în 2018 – ruta feroviară fiind singura alternativă la transportul greu de mărfuri în lipsa autostrăzilor.

Timpul de întârziere a crescut de 3,5 ori față de anul 2010 (an în care trenurile de marfă au întârziat 19,5 ani), dar au existat și ani mai proști: în 2017, de pildă, trenurile au întârziat aproape 100 de ani!

Articolul de mai jos desenează 2 grafice devastatoare: cum au ajuns trenurile de marfă să circule cu o viteză medie de 15 km/h, și cât timp pierde marfa românească până să ajungă pe piețele care (încă) o așteaptă.

***

Întârzierile din transportul feroviar de persoane și de mărfuri din România mai aveau puțin și aniversau în 2017 un întreg secol într-un singur an – trenurile de călători au ajuns la destinație, cumulat, cu 9,44 ani mai târziu, iar cele de marfă, cu 85,87 ani (v graficul de mai jos). 

În total, peste 95 de ani de întârziere, în 2017. Conform datelor oficiale: în medie,  un tren de marfă a avut în 2017 o întârziere de 77,87 de minute la fiecare 100 de km parcurși.

Dintre acestea, 1,32 minute de întârziere s-au produs din cauze imputabile CFR, potrivit statisticii oficiale.

Oficiali din CFR SA au declarat pentru cursdeguvernare.ro că trebuie privită partea plină a paharului: în 2016 și 2017 au existat lucrări la infrastructură, spre deosebire de alți ani, când nu s-au alocat fonduri.

Lucrări de amploare s-au făcut pe Coridoul IV, pe tronsoanele: Simeria – Coșlariu, Sighişoara – Aţel şi Micăsasa – Coşlariu.

Întârzierile defalcate ale trenurilor de călători, în 2017:

  • generate de CFR au fost  2.088.501 minute (3,97 ani)
  • cele ale operatorilor privați – 1.047.579 minute (1,99 ani)
  • întârzierile datorate altor factori (cu cea mai mare pondere aparținând celor de forță majoră), au totalizat 1.826.132 min (3,47 ani).

Total= 9,44 ani

Din totalul întârzierilor aflate în responsabilitatea CFR:

  • Restricțiile de viteză au provocat 1.230.579 minute de întîrziere (2,34 ani)
  • 458 minute au fost întârzieri indirecte (așteptări la încrucișări, așteptarea legăturii cu alte trenuri de călători, opriri la semnal etc.) (7,633 ore)

Întârzierile defalcate ale trenurilor de marfă, 2017:

  • cauzate de CFR  – 514.144 minute
  • generate de operatorii privați –  32.070.758 minute (61,01 ani)
  • provocate de alți factori (de forţă majoră, de alte societăţi şi de control frontieră de stat sunt cauzele cu cea mai mare pondere în această categorie) – 12.549.353 minute (23,88 ani)

Total = aproape 85 de ani

Trebuie menționat că trenurile de călători au prioritate în raport cu cele de marfă, așa încât în situația în care pe o porțiune de cale ferată se circulă pe un singur fir în ambele sensuri, vagoanele de marfă pot aștepta și o zi până să le vină rândul să treacă.

Motivele întârzirilor din 2017, conform autorităților:

  • calamitaţi naturale
  • lucrările de reabilitare pe coridorul IV – TEN-T
  • lucrările de reabilitare a podurilor și podețurilor
  • trei secţii declarate ca secţiuni cu capacitate saturată.

Viteza comercială a trenurilor de marfă: Da – 15km/h

Nici nu poate fi vorba de alt gen de întârzieri decât măsurate în secole anual: viteza medie a trenurilor de marfă a scăzut la 15 km/oră în 2018, coborând cu răbdare, timp de 10 ani, de la 25 km/oră în 2009 (v. graficul de mai jos).

Nu foarte diferit stau lucrurile la trenurile de călători:

în 2017 s-au semnat contractele pentru ultimele segmente dinspre Simeria spre ieșirea din țară spre Vest, parte din Coridorul European IV, și se va putea circula cu 160 de km/h pe ruta respectivă.

Coridorul IV Pan-European are 2.000 km și cuprinde traseul Nurnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – Sighișoara – Brașov – București-Constanța.

Viteza medie totală a trenurilor de pasageri nu va crește însă la modul impresionant, de la cei nici 44 de km/h la cât se situează acum.

De menționat că nici măcar strategiile, care sunt întotdeauna exagerat de optimiste, nu îndrăznesc să avanseze o țintă medie de peste 60 de km/h, per total rețea, în 2030.

Deși până în 2030 ar trebui să funcționeze și trenul de mare viteză pe ruta București – Istanbul, conform planurilor Ministerului Transporturilor.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.