Cum vad opt experti luminitele de la capatul tunelului, dincolo de campania electorala – Conferinta CursDeGuvernare.ro

29 octombrie 2014 00:07

conferinta-cursdeguvernare.ro-22-octombrie-2014-ccir1

Saptamana trecuta a avut loc un nou eveniment organizat de cursdeguvernare.ro, in parteneriat cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR).

Optimism pentru potențialul excepțional, rezerve privind politicile economice și publice.

Tema: ”Luminițele de la capătul tunelului : Perspectivele și oportunitățile economiei românești în context intern și european la ieșirea din criză”

In continuare, selectam câteva din ideile exprimate de speakerii: Ionuț Dumitru, Dacian Cioloș, Valentin Lazea, Niculae Havrileț, Cristian Nacu, Valentina Ivan, Camelia Șucu, Ionuț Simion, în cele două paneluri moderate de Radu Crăciun – economist-șef al BCR și de Florin Vodiță – ambasador și consilier al președintelui CCIR.

 

  • Ionut Dumitru – Presedintele Consiliului Fiscal: Investitorii se pot astepta la orice. Guvernul trebuie sa gaseasca 15 miliarde (n.r. de RON) in plus pentru anul 2015 pentru compensarea reducerii CAS si scaderea deficitului.

”Echilibrele sunt necesare dar nu şi suficiente, cea mai defavorabilă poziţionare o avem la infrastructură, fără de care nu vom mai avea investiţii străine directe mari”. Imprevizibilitatea fiscală face ca oamenii de afaceri să nu ştie ce buget să îşi facă pentru anul viitor.

În consecinţă Ionuț Dumitru estimează o creştere economică de 1,5% din PIB pe acest an, 2% fiind estimare foarte optimistă. Anul viitor Guvernul va trebui să găsească 12 miliarde de lei pentru reducerea CAS şi micşorarea deficitului bugetar la 1,4% din PIB. Dacă se ia în calcul şi majorările de pensii promise necesarul de bani creşte la 15 miliarde lei. ”Orice investitor se poate aştepta la orice”, spune Presedintele Consiliului Fiscal.

 

Vizualizeaza aici prezentarea lui Ionut Dumitru 

 

  • Dacian Ciolos:  Cheia problemei este predictibilitatea

Factorul fiscal poate fi o pârghie sau o frână în calea avantajelor competitive ale României, a spus Cioloş. El menţionează discuţii purtate cu antreprenori din domeniu la momentul la care activa în Ministerul Agriculturii şi în care aceştia îi spuneau că subvenţiile primite nu le acoperă nici măcar taxele de plată la stat.

România este singura ţară în care producătorii nu sunt încurajaţi să se asocieze; dacă ar face-o ar plăti impozite şi în calitatea de producători individuali dar şi în cea de membru al asocierii respective.

Agricultura se face în cea mai mare parte rudimentar: lipsesc specialiștii, tehnicienii, maiştrii. România trebuie să folosească eficient îngrăşămintele, nu neaparat în cantităţi mari, şi să îşi folosească biodiversitatea – probabil cea mai mare din Europa.

 

  • Niculae Havrilet, Presedinte ANRE: Independenta energetica, luminita de la capatul tunelului

România nu va mai fi, în scurt timp, dependentă de importul de gaze, având în vedere că procentul de gaz importat a scăzut de la 35% în urmă cu câţiva ani la 9 – 10% anul acesta, iar pentru noiembrie 2014 procentul stabilit este de 2% gaz de import, afirmă preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.

“După începerea procesului de liberalizare în sectorul gazelor naturale, am înregistrat o scădere a consumului în special în zona ineficientă, energofagă. Au început şi acest tip de consumatori să investească în eficienţă, în fabricarea la costuri mai scăzute a produselor finite. Lucru care a scăzut de la un procent de 35% anii trecuţi la 15% în 2013, iar în acest an avem o pondere şi mai mică (a gazului de import – n.r.). Nu cred că vom depăşi 9% – 10% pentru că iată, pentru luna noiembrie, am stabilit un procent de import de 2%, în condiţiile în care, în alţi ani, luna noiembrie avea procente de import de la 20% la 40%. Este o scădere extraordinar de mare a dependenţei de import, lucru benefic pentru că, altfel, această liberalizare pe care a făcut-o pe piaţa internă ar fi majorat extrem de mult preţul final”, a explicat Havrileţ.

”România a plătit, anul trecut, cu două miliarde de dolari mai puţin factura externă pentru gazele de import decât în anii precedenţi”.

 

  • Valentin Lazea – Economist-sef BNR

Forţa de muncă ieftină nu poate fi la infinit colac de salvare.

Potrivit cifrelor prezentate de Valentin Lazea, productivitatea orară este de 5,6 euro iar costul mediu al forţei de muncă este de 4,6 euro în condiţiile în care în Germania productiviatatea este de 8 ori mai mare (de patru ori ajustat cu puterea de cumpărare), iar în Italia de 6 ori mai mare (3 ori ajustat) – atât la productivitate cât și la cost. Asta înseamnă valoare adăugată, pe de o parte, dar și salarii mai mari – pe de alta.

 

România are o ”forţă de muncă ieftină, o fiscalitate rezonabilă, un impozit pe profit de doar 16%, nu avem impozit pe avere iar impozitarea proprietăţii este redusă. Am văzut că principala doleanţă a mediului de afaceri este cea că taxele sunt prea mari. Haideţi să nu ne îmbătăm cu apă rece, în context european taxele vor creşte”, spune Valentin Lazea, care precizează că fiscalitatea României va merge în sensul fiscalității europene, adică în sus.

Modelul propus de Valentin Lazea prevede focalizarea pe educaţie (există legătură directă între productivitate şi aceasta), avem nevoie de creşterea transparenţei în mediul de afaceri, de ieşirea firmelor pe bursă, de refacerea lanţurilor de producţie rupte, de reînfiinţarea învăţământului profesional, de rigoare şi reformă în învăţământul universitar prin promovarea universităţilor bune.

 

Descarca aici prezentarea lui Valentin Lazea

 

  •  Cristian Nacu, Presedinte Enterprise Investors: Problema unui investitor – bani se gasesc, dar nu se pot investi in orice companie

 

În zona IT, nu există branduri, lipsesc serviciile cu valoare adăugată, spune el. ”Companiile la care ne-am uitat fie nu aveau creştere, fie erau în sectoare fără vizibilitate. Căutăm companii cu avantaje competitive, foarte multe companii uită acest lucru şi nu fac nimic deosebit faţă de investitori. Foarte puţine companii au profitabilitate rezonabilă şi îndatorare mică”, adauga Cristian Nacu.

Alte elemente care gonesc investitorii în companii sunt problemele patrimoniale şi nivelul ridicat al datoriilor care fac inutil orice cash adus de fondul de investiţii.

În plus, companiile care ar putea spera la un aport din partea unui investitor trebuie să aibă proceduri și sisteme clare, care să le facă independente, ca afacere, de antreprenor. Cei mai mulți, însă, nu vor să accepte un partener cum e un fond de investiții, în luarea deciziilor strategice. ”Fondurile nu sunt bine primite în acţionariatul multor companii româneşti. <Iau deciziile cu nevasta dimineaţa. Boardul suntem noi> – mi-a mărturisit un antreprenor local”.

 

Descarca aici prezentarea lui Cristian Nacu

 

  • Valentina Ivan, analist Candole Partners: Ce doresc, de fapt, investitorii in energie?

Investitorii cer abordări clare din partea Guvernului, opţiuni strategice anunţate public în privinţa capacităţilor de producţie ce vor fi ţinute în funcţie, a aprovizionării cu resurse după epuizarea  acestora. Potrivit Valentinei Ivan, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă nu au viitor, continuarea proiectelor este explicabilă doar prin faptul că s-au băgat nişte bani în acestea, iar majoritatea ţărilor din jur au în implementare proiecte energetice importante, fapt pentru care ar urma un excedent de  producţie de electricitate în regiune.

 

Vizualizeaza aici prezentarea Valentinei Ivan

 

  • Camelia Sucu: Cum poti fi competitiv cand concurezi cu evazionistii?

Aceasta este una dintre întrebările care i-au fost puse Cameliei Șucu, după investițiile pe care le-a făcut în ultimii ani în agricultură și după proiectele agricole la care s-a angajat în viitor. O altă problemă este fragmentarea mare a terenurilor agricole, ”mulţi producători nu şi-au dorit să se asocieze și din această cauză se finanțează greu, ratează fondurile europene pentru construirea depozitelor şi au rămas in continuare la agricultură de subzistenţă”, spune Camelia Șucu.

 

  • Ionut Simion, PwC:

Impozitul pe profit este de 16% faţă de 23% media UE, cel pe venit tot 16% faţă de 39% în UE, dar:

TVA este de 24% faţă de 21%  media în Uniune, iar CAS este 40% faţă de 33%.

Progresele făcute de România nu sunt suficiente atât timp cât alte ţări au făcut progrese şi mai mari. Dacă noi am redus numărul de plăţi făcute de o firmă de la 113 la 39, alte ţări le-au adus chiar la patru plăţi, spune Ionuț Simion. ”Avem abordări reactive şi nu proactive, reacţionăm doar pentru că ne-a zis FMI.

 

Vizualizeaza aici prezentarea lui Ionut Simion

 

De asemenea, puteti urmari inregistrarea video integrala a Conferintei aici

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.