Cum sa iti dai cu Stanga in (masurile de) Dreapta

19 august 2015 15:29

poza2_CristianTudorescu (2)

 

Autor: Cristian Tudorescu

 

Proiectul de Cod Fiscal a facut sa renasca patimi si orgolii in randul economistilor, a radicalizat opinii. Oameni de afaceri, reprezentanti din domeniul bancar sau analisti economici inclinau sa sustina scaderea fiscalitatii pentru a dinamiza economia, insa la o citire mai atenta a posibilelor efecte, unii si-au reconsiderat pozitia.

Guvernul a propus masuri „de dreapta” prin Codul Fiscal, iar daca esti in mediul privat, cum sa fii impotriva unor astfel de masuri? Ei bine, poti sa fii impotriva. Poti sa fii impotriva ritmului sau a dozajului acestora. Pentru ca stii ca daca s-ar implementa asa cum sunt ele si n-ar iesi bine deficitul bugetar peste 1 sau peste 2 ani, sau am avea o recesiune peste cativa ani – caci ea are obiceiul sa revina cam la un deceniu distanta – atunci toate acele masuri favorabile ar putea fi reversate. Atunci s-ar uita de tot si de toate si s-ar introduce stiu eu ce alte aberatii (vezi supra-accize care cu greu pot fi date jos), pentru a astupa gauri care se pot anticipa inca de pe acum.

Daca parcurgem obiectiv criticile aduse de Consililul Fiscal sau de Banca Nationala, ele nu sunt impotriva ideii in sine de scadere a fiscalitatii. Ele pun la indoiala dinamica acestor reduceri si rezistenta deficitului bugetar in limite acceptabile. O scurta referire la acel 3% deficit bugetar vehiculat mai peste tot de Ministrul Finantelor: in vremuri bune trebuie sa avem 1% sau 2% deficit, astfel incat in recesiune sa ne ducem spre un 3%. Daca ne ducem de pe acum spre limita, in recesiune sigur trecem de 5%, fara posibilitatea de reactie rapida. Aceasta este si logica urmaririi deficitului structural, chiar cu riscul imperfectiunii in estimarea acestuia. Pentru a nu deraia cand economia nu va merge bine.

Se adauga aici elementul de credibilitate: noi, cei din Romania, sau investitorii – romani sau straini – ne putem baza pe faptul ca extra-deficitul va insemna dezvoltare? Sa nu uitam ca acum un an de zile aveam un Ministru al Transporturilor care a inaugurat o autostrada care acum crapa! Daca extra-deficitul se duce pe apa Sambetei, ne permitem acest lux? Sa nu avem iluzia ca scaderea fiscalitatii va fi in paralel cu scaderea cheltuielilor, asa cum propun in mod logic cateva voci din mediul privat. Dimpotriva, dupa cum deja vedem.

O alta critica, mai nuantata, se refera la tipul de masuri de reducere a fiscalitatii:

– sa stimulezi consumul prin scaderea TVA este ca si cum ai apasa pe acceleratie cand conduci un automobil care deja s-a turat destul de mult intr-o treapta de viteza scazuta (a se citi ‘PIB potential inca redus fata de unde am putea fi’).

– cred ca nu ar fi fost atat de multe critici privind supra-incalzirea economiei daca Guvernul ar fi fost preocupat ‘sa schimbe viteza’, care in termeni economici inseamna incurajarea investitiilor si a productivitatii, rezultand in viitor un PIB potential mai mare, care sa permita o viteza mai mare. Adica sa fi vazut mai degraba scaderea fiscalitatii pe munca si eliminarea „impozitului pe investitii” (a taxei pe stalp) care inhiba dezvoltarea.

Si totusi, sa presupunem ca am fi dat credit unui Cod Fiscal mai ambitios, asteptand sa vedem daca economia chiar va raspunde pozitiv si nu am avea in 2016-2017 acele deficite asupra carora avertizeaza Consiliul Fiscal. Poate ca multiplicatorul fiscal, adica cresterea veniturilor bugetare ca urmare a scaderii fiscalitatii, este in realitate mai mare decat cel estimat foarte prudent in calculele institutiei.

Insa total neinspirat, Guvernul a mutat atentia asupra celuilalt factor care amplifica deficitele bugetare viitoare: cresterea salariilor in sectorul public. Prima care a lansat tema in spatiul public a fost Rovana Plumb – Ministrul Muncii – care declara acum cateva saptamani ca vede posibila o crestere cu 70% a salariilor functionarilor publici in urmatorii 2 ani. Declaratia a subminat insusi demersul aprobarii Codului Fiscal; cele doua subiecte sunt aparent separate, insa economic sunt extrem de conectate. Apoi cresterea salariilor medicilor anuntata acum cateva zile, iar de aici nu mai e mult pana cand si alte categorii bugetare vor cere majorari. Pentru ca, nu-i asa? inseamna ca se poate.

 

Ritmul de crestere al salariilor ar trebui sa ne ingrijoreze mai mult decat cel al scaderii fiscalitatii

 

Daca s-ar dubla salariile personalului medical pana in 2017, impactul bugetar va fi la acel moment de 1,5 miliarde de euro anual (cei 400 milioane mentionati de Premier se refera doar la primul pas de majorare). Impactul de 400 mil. euro indus in primul an (1,7 miliarde RON), adica aproape 0,3% din PIB s-ar adauga la deficitele estimate deja. Daca extrapolam doleantele catre alte sectoare, s-ar putea sa adunam niste miliarde de euro si alte procente din PIB la cheltuielile bugetare.

Cam asa se strang elementele urmatoarei crize, daca bulgarele va fi lasat sa se rostogoleasca.

 

Oare acordam legitimitate institutiilor care ne vor avertiza asupra acestor riscuri? Sigur vor aparea pozitii publice ale Consiliului Fiscal, dar si ale institutiilor internationale (Comisia Europeana, FMI), cand se va porni avalansa cresterilor salariale. Sau le vom pune la colt, spunand ca ele sunt cele care nu ne lasa sa ne dezvoltam?

 

Cert este ca Guvernul a marit de unul singur riscul neaprobarii Codului Fiscal in forma actuala. TVA de 19% (in realitate si pe medie chiar mai mica, 14% tinand cont de sectorul alimentar) si dublari de salarii bugetare nu pot exista impreuna.

 

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.