EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, INTERNATIONAL

Cristian Grosu / Istoria și-a aruncat buzduganul în poarta de la Est: Măcar acum se trezește România?

Autor: Cristian Grosu – Curs de Guvernare

Sursă foto: Estica NEWS

”Criza politică” de la Chișinău nu e o criză internă propriu-zisă, a unui stat care nu-și mai poate pune ordine în afaceri.

E apogeul unei rețete geopolitice controlate artificial, prin care marile Puteri ale lumii au amânat tranșarea ”afacerii” de la Marea Neagră – rămasă până astăzi și până ever ”Pântecele moale al Europei” – după o expresie atribuită lui Churchill – slotul de ”conflicte înghețate”, care satisfac la un moment dat pe toți jucătorii. Cu toții știau că, mai devreme sau mai târziu, va veni și momentul acesta.

Miza – verosimilă, de altfel – pare înlăturarea de facto de la putere a lui Vladimir Plahotniuc – omul care a penetrat în ultimul deceniu toate partidele și toate instituțiile fundamentale (fără de care un stat nu poate exista), serviciile secrete ale câtorva state amestecate în borșul de la Marea Neagră, precum și niște corporații ale tuturor Puterilor care se ciocnesc în regiune.

Dar NU asta e problema principală de pe agendă: ci faptul că istoria cea adevărată începe abia acum: 

când, imediat ce UE și-a terminat alegerile și a avut, în fine, timp să privească spre graniță, s-au arătat disponibili și ceilalți doi mari jucători: SUA și Rusia.

Desantul descins la Chișinău, cu cei 3 emisari – european, american și rus – toți cablați direct și fără intermediari la decidenții de cel mai înalt nivel – arată însă altceva: Plahotniuc nu pleacă pentru răul făcut țării sale, pentru captivitatea instituțiilor și pentru jocurile externe defavorabile Moldovei:

ci pentru că ”afacerea de la Marea Neagră”, în general, zona-tampon între lumea Occidentală și Rusia, se apropie de negocierea finală.

România și poziția ei actuală:

E drept că la ”pântecele moale al Europei” pe care fac plajă românii s-au acumulat multe în ultimul deceniu – cel puțin 4 probleme care, prin efectul de complementaritate, reclamă o tranșare, înainte de-a exploda cumva:

rusificarea Osetiei, anexarea Crimeii, invazia estului Ucrainei – cu potențialul marș rusesc către gurile Dunării- și aducerea cu insistență în discuție a federalizării Moldovei în chestiunea transnistreană.

Citește întregul articol pe cursdeguvernare.ro

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.