EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Politica cu impact economic

Conferinta Curs de Guvernare: Strategia – the next level

Conferința de săptămâna trecută a portalului CursdeGuvernare.ro  a provocat reprezentanţi ai mediului privat şi academic, ai instituţiilor importante din România, ai Guvernului, dar şi ai partidelor politice să răspundă la trei întrebări pe baza cărora să poată fi conturată  strategia economică pe termen mediu şi lung, promisă a fi elaborată de guvernul Cioloș.

 

1. Facem o economie producătoare, sau una a comerțului și serviciilor ”mici” ?

2. Alegem creșterea pe baza exportului produselor cu valoare adăugată mare fabricate în România sau pe baza importurilor și a stoarcerii pieței locale pentru produsele altora?

3. Menținem povara bugetelor publice de subzistență pe muncă sau pe consum?

Răspunsurile, configurate de prezentările vorbitorilor, așteaptă să devină politici economice, în strategia elaborată sub coordonarea vicepremierului Costin Borc – el însuși unul dintre speakerii evenimentului.

 

Valentin Lazea, economist-şef BNR: Exportator competitiv sau piaţă de desfacere pentru străini

Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, este de părere că un model mai sănătos de dezvoltare ar trebui să fie bazat pe exporturi şi nu pe consum, de natură să ducă la accentuarea unor dezechilibre, cum ar fi creşterea deficitului de cont curent – care, la rândul său, se traduce printr-o creştere a datoriei publice şi private.

Statele cu excedent comercial au reuşit să facă faţă mai bine crizei financiare, argumentează economistul. În opinia sa, ar fi de preferat ca România să exporte mai puţine produse de calitate, decât mai multe produse cu valoare adăugată scăzută, prin urmare ar trebui să se axeze pe relaţiile comerciale cu statele UE, pieţe mai sofisticate decât cele din afara UE. Totodată, România trebuie să rezolve problema persoanelor care trăiesc din agricultura de subzistenţă, care au nevoie de locuri de muncă în mediul rural.

(Descărcați AICI prezentarea susţinută de Valentin Lazea)

 

Radu Crăciun, economist-şef BCR: România tocmai se confruntă cu o serie de decizii care i-ar putea marca destinul

Radu Crăciun, economist-şef al BCR, a punctat faptul că România este confruntată cu o serie de decizii care i-ar putea marca destinul.

Într-un tabloul geo-politic internaţional care este în curs de formare şi în momentul în care se va forma nu se va forma pentru un an, pentru 10 ani, se va forma pentru 50-100 de ani, pentru România este esenţial cum va răspunde la provocările şi oportunităţile pe care evoluţiile actuale de la nivel internaţional le aduc.

O dependenţă foarte mare de exporturi ne poate face dependenţi de evoluţiile internaţionale. România este o ţară în care este foarte mult loc de construit şi de investiţii. Deci probabil că în acest binom exporturi versus consum ar trebui să fie şi o a treia variantă şi anume cea a investiţiilor.

O primă întrebare este SUA sau nucleul Uniunii Europene? Sigur, e foarte uşor să spunem SUA pentru că asta este axa strategică, însă ne întoarcem la finanţarea dezvoltării României care este în nucleul Uniunii Europene. A doua întrebare este SUA sau China? Vedem de câţiva ani la nivelul decidenţilor din această ţară un interes masiv vizavi de obţinerea de finanţări din China: căi ferate, autostrăzi, poduri. În cazul unei confruntări mai puţin fierbinţi între SUA şi China cum se va poziţiona România din perspectiva dezvoltării sale pe termen lung. Alte întrebări: Ce vom face în cazul ieşirii Marii Britanii din UE? UE slabă si fragmentată sau o integrare profundă dar în două viteze? Care este scenariul pe care îl vom promova? În euro sau în afara zonei euro? Moldova – unire rapidă sau remorcare economică pe termen lung?

(Descărcați AICI prezentarea susţinută de Radu Crăciun)

 

Vasile Iuga, partener PwC: Infrastructura construită de vecini începe să ne ocolească

Vasile Iuga, partener PwC, a atras atenţia că desi România e pe primul loc la procentul din PIB cheltuit pe infrastructură, e și pe ultimul loc din UE ca întindere și calitate a infrastructurii.

Exemplul, șocant, oferit de Vasile Iuga – în ce privește importanța infrastructurii și eficiența cu care ar trebui construită – se referă la actualul teritoriu al României de acum aproape 2000 de ani: În doar primii 10 ani de la cucerirea Daciei, Traian (împăratul) a construit pe acest teritoriu 4300 km de drumuri și 25 de poduri complicate. Străpunsese în 4 locuri Carpații – Valea Oltului, a Prahovei, pasul Buzău și Oituz.

Iuga a avertizat totodată că infrastructura construită de vecini începe să ne ocolească şi, cu excepţia unui coridor european ce trece prin România, statele din regiune preferă Ungaria ca poartă de intrare în Europa –  statul vecin ar putea fi folosit drept exemplu de “maximizare a relevanţei strategice”.

(Descărcați AICI prezentarea susținută de Vasile Iuga)

 

Mihai Daraban, preşedinte CCIR: Resetarea agendei Parlamentului, care acum începe cu stabilirea numărului de câini la o stână

Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi industrie a României (CCIR) a subliniat că este nevoie de o resetare a agendei parlamentare pentru a fi readuse în prim-plan proiecte esenţiale pentru dezvoltarea ţării, cum ar fi legea parteneriatului public-privat.

Preşedintele CCIR a punctat totodată lipsa unei oferte concrete din partea României către potenţiali investitori.

 

Costin Borc, vicepremier: Ministerul Economiei a ajuns mai degrabă un administrator al companiilor de stat, unde conflictul de interese a ajuns o frână

Costin Borc, vicepremier şi ministru al Economiei, susţine că este esenţială transformarea instituţiei pe care o conduce într-un “think tank” al Guvernului. Ministerul trebuie să renunţe la “teritorialitatea administrării întreprinderilor”.

Totodată, Costin Borc susţine că există un conflict de interese în ceea ce priveşte reprezentarea statului în Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat, deoarece angajaţii ministerului sunt mai bine plăţiţi pentru aceste funcţii decât pentru cele din minster.

 

Andreea Paul Vass, PNL: Cele trei forţe care trebuie puse la lucru pentru a evita capcana economiei mici

Care este obiectivul României? Unul singur: să atingem un standard de viață la nivelul mediu din UE în zona Euro. Nu numai în termeni de PIB pe locuitor, pentru că poate fi însoțită de o mare inechitate în societate, de polarizare, ci și în termeni de infrastructură, educație, sănătate, echipare a localităților – în sensul accesibilității pentru majoritatea populației.

Trei forțe trebuie puse la lucru pentru a evita capcana economiei mici a României: investiţii în capital fizic şi în resursele umane, sisteme eficiente de alocare a resurselor şi progresul continuu al tehnologiilor – cele care aduc marea valoare adăugată pe produs și servicii.

(Prezentarea Andreei Paul poate fi descărcată AICI)

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.