Ce fel de „Grexit” am putea avea? Un scenariu de default ar fi unul dramatic pentru piete sau nu?

17 iunie 2015 13:05

poza2_CristianTudorescu

 

Autor: Cristian Tudorescu

 

Acum cateva luni, dupa castigarea alegerilor de catre partidul Syriza care a format Guvernul de la Atena, consideram – in mod empiric – urmatoarele scenarii si probabilitati atasate in ce priveste ajungerea sau nu la un acord intre Grecia si Institutiile Internationale:

Scenariul A) cu o probabilitate de 50%: Grecia sa ajunga la un acord, iar prin „ricoseu”, sa beneficieze de un tratament ajutator din partea Bancii Centrale Europene. Asta ar fi implicat ca Guvernul Atenei sa faca pasi reali catre un nou cadru de finantare. Intentia europenilor de a salva (din nou) Grecia a fost si este una reala in continuare. Ce nu e clar este daca si Grecia doreste sa fie sprijinita. Cu conditii, evident, caci nimic nu vine gratis.

Scenariul B) cu 40% sanse: Grecia nu ar ajunge la un acord financiar in timp util si se indreapta spre un nou default partial al datoriei publice – am mai avut aceasta situatie in 2012, si unul de asemenea partial, al sistemului bancar – vezi „bail-in”-ul din Cipru, anul 2013. Si in acest caz, Grecia ar ramane din punct de vedere politic in Uniunea Europeana, dar am avea un „Grexit” de pe pietele financiare, pentru o lunga perioada de timp.

Scenariul C) cu 10% sanse: default-ul datoriei publice, iesirea Greciei din Euro si revenirea la moneda nationala. Cel mai rau pentru populatia Greciei, indiferent daca votantii si simpatizantii Syriza constientizeaza sau nu acest lucru.

 

Intre timp, probabilitatile unei lipse a Acordului in urmatoarele saptamani au crescut. Falimentul Greciei este o varianta de lucru pe masa europenilor.

Acum, as acorda din nou in mod subiectiv, sau empiric, o probabilitate de sub 30% pentru ajungerea la un Acord in urmatoarele doua saptamani si de peste 50% pentru lipsa unui „agreement”, cu consecinta default-ului Greciei, dar cu mentinerea tarii in interiorul Uniunii Europene. Scenariul iesirii politice si administrative din Uniune ramane in continuare unul marginal, care s-ar activa doar daca guvernantii de la Atena tin cu tot dinadinsul sa testeze limitele Uniunii si sa le si treaca, in afara ei. Populatia nu i-ar sprijini – peste 70% dintre greci vor sa ramana in UE.

Retorica oficialilor europeni anunta in fiecare zi iminenta scurgere a nisipului din clepsidra. Finalul acestei luni devine „deadline”-ul pentru continuarea sau reinceperea unui program de asistenta pentru Grecia.

Nu cred ca este necesar sa dezvolt aici de ce pentru Grecia e mai bine sa fie intr-un nou acord de finantare, decat in afara lui. Practic, ea are mai mult de pierdut decat lasa senzatia ca ar putea castiga.

 

Grecia are de onorat scadente la datoria sa peste 17 miliarde euro in mai putin de trei luni:

– 6,7 miliarde de euro pana la finalul lunii iunie, dintre care 1,5 mld. euro catre FMI si 5,2 mld. euro titluri de stat, pe care la un moment dat s-ar putea sa nu le mai poata rostogoli;

– 6 miliarde de euro in luna iulie, dintre care jumatate de miliard catre FMI, 2 miliarde euro in titluri de stat si 3,5 miliarde euro catre BCE;

– 4,4 miliarde de euro in august, dintre care 1 miliard de euro titluri de stat, 3,2 miliarde euro catre BCE si o mica parte catre FMI.

 

Si totusi, daca nu reuseste… atunci ce tip de ‘default’ al Greciei am putea avea si cu ce efecte?

Nu Europa este in postura de a pierde, in situatia de „no Deal”, ci mai mult Grecia.

Presupunand ca Alexis Tsipras ar continua sa astepte un „realism al creditorilor” doar de el vizualizat, chiar si dupa ce nisipul se va fi scurs, iar Grecia ar rata una din platile din iunie sau iulie, in acel moment va fi declarat „default”-ul sau falimentul datoriei publice.

  • Default partial al datoriei publice am avut in 2012, atunci cand pana in 100 miliarde de euro au fost sterse si/sau restructurate – cu acordul (fortat sau nu) al creditorilor – pe termen foarte lung. Intr-o situatie de default total, in care Grecia n-ar mai putea, sau ar refuza plata oricarei datorii, magnitudinea ar putea fi acum x4.
  • Europa nu mai este insa atat de expusa in situatia unui faliment al Greciei, ca acum 3 sau 5 ani. Riscul si unda de soc la nivel european sunt mai reduse decat efectele izolarii economiei Eladei.
  • Europa are exercitiul „bail-in”-ului sectorului bancar din Cipru. Iar pietele financiare au digerat socul dupa cateva luni. Desigur, daca am ajunge la un „bail-in” al sectorului bancar din Grecia, multiplicarea ar fi din nou x4 (circa 600 miliarde de euro in sistemul bancar elen vs. 140 miliarde euro in Cipru, inainte de „spargerea bulei”).
  • Deprecieri ale monedelor regionale, scaderi ale Burselor de Valori de 10-20% intr-o astfel de situatie, cresterea costului finantarii Portugaliei, Spaniei sau Italiei, toate acestea ar putea fi estompate de mecanismul de injectie de lichiditate la nivel european – de cca. 1,1 trilioane euro, mecanism care nu era in functiune acum cativa ani. BCE poate acum cumpara in mod diferentiat titluri de stat – de pilda sa cumpere doar portugheze sau spaniole si sa nu mai cumpere grecesti.

 

Practic, izolarea Greciei, inchiderea temporara a bancilor pe teritoriul tarii, controlul iesirii capitalurilor, ar reprezenta costuri pe care pietele financiare par pregatite sa le suporte acum, mai bine decat ar fi fost in 2010-2012. Europa are cateva plase de siguranta create intre timp, astfel incat sa poata lasa Grecia sa se scufunde; din nou cu precizarea: „daca decidentii de la Atena vor prefera acest deznodamant”

 

Sumarizare cel mai probabil scenariu iunie-iulie 2015:

– Grecia rateaza din nou una din platile din iunie sau iulie si nu se ajunge la un Acord cu Institutiile Europene; de aici:

– Faliment partial al bancilor elene, inchiderea temporara a acestora, control strict al iesirilor de capital. Depozitele grecilor vor fi amputate intr-o proportie semnificativa. Mentiune: depozitele din bancile din alte tari (cum ar fi Romania), nu ar trebui sa fie afectate, din moment ce se supun supravegherii Bancilor Nationale respective.

– Grecia nu iese din Uniunea Europeana, dar are loc un „Grexit” financiar, o izolare fata de fluxurile internationale de finantare. Tara va fi lasata pentru cativa ani de acum inainte sa se descurce cu resursele proprii, cu efect in saracirea populatiei.

– posibila introducere a unei „monede secundare” de tip IOU (engl. „I owe you”) care sa circule in paralel cu Euro. Aceasta va duce la un ‘Euro secundar’ (sa il numim „Grexit-Euro”) intern cu o valoare mai redusa pe piata libera. Inchipuiti-va ca la noi s-ar generaliza utilizarea de tichete de masa pe post de bani, iar magazinele le-ar accepta la un discount, sau unele nu le-ar accepta deloc, datorita temerii ca nu ar fi decontate integral si la timp de bugetul statului. La fel, acele IOU pe care Ministrul Finantelor de la Atena, Varoufakis, le sustine, ar putea avea o valoare reala de circulatie mult depreciata.

 

‘Om trai si om vedea’, cum se zice pe la noi. De observat ca recentele editoriale din Financial Times (Londra) indica o prioritizare a celor doua tipuri de crize – Grecia si Ucraina. Europa nu poate sa le duca pe amandoua, iar geo-politic are mai mult sens sa fie ajutata Ucraina.

 

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.