„Capitalul” lui Piketty, idiotii utili si politica distrugerii – opinie Bogdan Glavan

14 mai 2014 00:12

Bogdan_Glavan_portrait-copy_wqeb„Capitalul in Secolul XXI” – cartea lui Thomas Piketty recent mediatizata, a atras opinii care pun in discutie oportunitatea unor astfel de politici de redistribuire sugerate de autor. Bogdan Glavan (foto) – Profesor universitar de economie si Director al Centrului de Economie Politica si Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universitatii Romano-Americane Bucuresti – a expus argumentele sale pe website-ul Logec.ro. In cele ce urmeaza, extragem cateva idei relevante din articolul sau:

„O carte pe care politicienii socialiști de pretutindeni o așteptau de multă vreme. Pare să fi sosit în sfârșit momentul mult așteptat de unul din profesorii mei din facultate, acela în care un nou Keynes a apărut și ne va trece de mânuță strada problemelor economice.

Cu riscul de a îndepărta din start pe unii dintre cei care s-au apucat să citească acest articol, voi puncta concluzia: cartea lui Piketty este un exercițiu vulgar, a cărui calitate academică este invers proporțională cu celebritatea pe care a dobândit-o pe Amazon, care însă poate marca o etapă serioasă în elaborarea fundamentelor intelectuale pentru politicile confiscatorii care vor urma. Lucrarea a fost efectiv demolată de economiști relevanți de cele mai diverse orientări ideologice; de la socialiștii Bradford DeLong (Berkeley) și James Galbraith (fiul și mai celebrului John Kenneth Galbraith cu ale cărui lucrări studenți erau intoxicați studenții în anii ‘90) la moderații N. G. Mankiw (Harvard), Alan MeltzerTyler Cowen (George Mason) și până la exponenții Școlii Austriece – Peter Klein (University of Missouri).

 

Ce spune Piketty?

Piketty spune că asistăm de decenii la un proces de polarizare socială: bogații obțin venituri din ce în ce mai mari, săracii nu țin pasul. De fapt, această inegalitate în creștere este produsul firesc al capitalismului, fiind caracteristică secolului al XIX-lea și începutului de secol XX (adică perioadei de înflorire a capitalismului). Doar cele două războaie mondiale și politicile socialiste confiscatorii puse în aplicare în timpul și după încheierea lor au stabilizat situația. Ulterior, când măsurile redistribuționiste au fost anulate, polarizarea socială și-a reluat trendul ascendent.

Income inequality US_BGlavan

De unde vine această evoluție asimetrică a veniturilor în societate? Din remunerarea diferită a factorilor de producție. Muncitorul trăiește din salariu; capitalistul trăiește din randamentul capitalului. Cei care acumulează capital ajung să își sporească avuția, conform zicalei “Dacă ești sărac, trebuie să muncești pentru bani; dacă ești bogat, atunci banii muncesc pentru tine.”

Cum randamentul capitalului depășește rata creșterii economice, adică a veniturilor (r > g), rezultă că salariile vor crește mereu mai încet decât câștigul posesorilor de capital, iar distribuția avuției în societate va fi din ce în ce mai inegală pe timp ce trece.

BGlavan_Grafic2

 

Soluția? Întoarcerea la un regim de impozitare puternic progresivă, care să asigure o repartiție mai echitabilă a veniturilor.

 

Câteva probleme preliminarii

Empiric vorbind, cele două idei principale ale lui Piketty sunt lipsite de fundament, în ciuda noianului de grafice și date prezentate.

În primul rând, inegalitatea de venituri s-a situat pe un trend descendent în lumea dezvoltată după Primul Război Mondial până în 1980. Ponderea sumelor câștigate de cei mai bogați 1% dintre indivizi în veniturile totale a scăzut după 1920 în Europa de Vest și America de Nord, dar contextul instituțional în care s-a produs acest fenoment a variat semnificativ: unele țări (Franța, Marea Britanie) au afectate de război, altele nu; unele state au implementat ample scheme redistribuționiste (Suedia), altele nu. În opinia mea, suntem departe de a putea spune la modul indubitabil că aceasta reducere a polarizării sociale s-a datorat politicilor tip Robin Hood – indiferent de forma pe care au luat-o acestea.

În al doilea rând, ideea lui Piketty că „randamentul capitalului” se situează la un nivel secular de 4,5% (cu excepția situațiilor în care intervine Robin Hood și schimbă povestea) este pur și simplu absurdă. Dacă această cifră ar fi adevărată, atunci ar fi trebuit ca astăzi să fim de un triliard de ori mai bogați decât suntem de fapt. Un simplu calcul matematic arată că un ritm de acumulare de 4,5% pe an de la începutul Creștinătății, perpetuat măcar pe 1800 dacă nu pe 2000 de ani, ar fi dus avuția lumii la un nivel aproape imposibil de conceput”, continua autorul articolului in expunerea sa.

Profesorul Bogdan Glavan observa la Piketty lipsa unei teorii privind capitalul:

1. „Nu este foarte clar la ce se referă Piketty atunci când vorbește despre capital și în mod cert nu prezintă o teorie despre formarea și rolul capitalului.”

2. A doua lacună teoretică majoră a lui Piketty este atribuirea unui randament capitalului și numirea acestui randament profit. Aici autorul, scufundat în presupozițiile sale marxiste, sare nu doar peste învățămintele economiștilor clasici dar și peste întreaga literatură modernă dedicată activității antreprenoriale și rolului profitului – de exemplu, omite contribuția lui Israel Kirzner.

Profitul nu e randamentul (recompensa) capitalului, ci rezultatul incert al asumării incertitudinii. După cum explică magistral Ludwig von Mises în lucrarea sa „Profituri și pierderi”,

 

Bogdan Glavan indica si posibile efecte secundare in cazul in care o asemenea abordare precum cea propusa de Piketty ar fi generalizata: <<așa-zisul „randament al capitalului” nu poate fi manipulat prin impozite. Deoarece rata reală a dobânzii ține de preferința de timp a societății, de orientarea către prezent a oamenilor, atunci în nici un caz o măsură confiscatorie nu poate reduce această preferință. De fapt, creșterea fiscalității sau inflația vor produce efecte exact contrare: în loc să-i stimuleze pe oameni să devină mai cumpătați, să economisească și să gândească pe termen lung, confiscările de avuție vor stimula mentalitatea „După noi, potopul” și vor încuraja consumul – inclusiv consumul de capital. Oamenii vor deveni mai puțin interesați de viitor și mai preocupați de cum să supraviețuiească astăzi. Da, oamenii vor lăsa mai puține moșteniri și poate comuniștii vor jubila, dar acest lucru este doar un aspect al faptului că oamenii vor economisi mai puțin ÎN GENERAL și că baza de capital a societății ÎN ANSAMBLU se va duce de râpă.>>

Profesorul Glavan identifica o alta cauza a accentuarii inegalitatii si polarizarii sociale, mai exact tocmai statul, care „prin politica redistributionista operata prin mijloace monetare – tiparnita de bani –  cauzeaza decalajul dintre avutia in crestere a unui numar mic de initiati – de fapt clientela politica – si cea a majoritatii publicului”.

Wages_BGlavan

 

Cititi aici articolul integral al lui Bogdan Glavan 

 

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.