EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, LIFE-STYLE & HOBBY

„Bun venit in anul 2030. Nu detin nimic, nu am spatiu privat, iar viata nu a fost nicicand mai buna”

Nota: aceasta este traducerea si adaptarea unui articol scris de Ida Auken, parlamentar al Danemarcei, publicat pe pagina World Economic Forum. Asa cum autoarea precizeaza, multe lucruri imaginate ar putea parea utopice la acest moment, insa a propus acest material ca baza de discutie pentru viitor (sursa foto: weforum.org, Reuters).

 

Bun venit in anul 2030. Bun venit in orasul meu – sau mai bine zis, „Orasul Nostru”. Nu detin nimic in proprietate. Nu am masina. Nu am casa. Nu am in proprietate bunuri de folosinta indelungata sau haine.

Ti-ar putea parea ciudat, dar are sens pentru noi, in orasul nostru. Tot ce tu consideri un produs, a devenit acum un serviciu. Avem acces la transport, avem unde locui, avem mancare si tot ne ce trebuie zi de zi. Toate aceste lucruri au devenit (aproape) gratuite, deci nu mai are sens sa le detinem.

Prima data, comunicarea s-a digitalizat si este acum gratuita. Apoi, cand sursele de energie au devenit gratuite, sau la un pret foarte scazut, lucrurile au inceput sa se miste mai rapid. Transportul a scazut foarte mult ca pret. A devenit fara sens sa detinem masini, caci putem chema o masina fara sofer in doar cateva minute. Ne transportam intr-un mod mult mai organizat si coordonat pentru ca transportul public a devenit mai usor, mai rapid si mai comod decat a avea o masina. Nu stiu cum am acceptat noi sa avem ambuteiaje in trafic, ca sa nu mai mentionez poluarea. La ce ne-o fi fost mintea atunci?

Uneori merg cu bicicleta cand ma duc sa-mi vizitez prietenii. Imi plac exercitiile fizice si mersul pe bicicleta. E interesant cum unele lucruri nu si-au pierdut din atractivitate: mersul de jos, mersul pe bicicleta, gatitul, desenatul, ingrijitul gradinii. Se potriveste perfect si ne aminteste noua, oamenilor, cum cultura noastra a rezultat dintr-o relatie cu natura.

 

„Problemele de mediu sunt departe”

In orasul nostru nu platim chirie, pentru ca si altcineva foloseste spatiul nostru cand nu-l utilizam noi. Sufrageria mea este folosita pentru intalniri de business, cand nu sunt acolo.

Cateodata, gatesc singura. Este simplu – echipamentul de bucatarie este livrat la usa mea in cateva minute. Din moment ce transportul este gratuit, nu mai avem toate acele lucruri la noi in casa. De ce sa tii un cuptor pentru paste, sau pentru clatite, cand le putem comanda cand avem nevoie de ele?

Asta a dus la un salt in economia circulara. Cand produsele sunt transformate in serviciu, nimeni nu mai are interesul sa detina lucruri cu o durata scurta de viata. Totul este facut pentru durabilitate si cu capacitate de reciclare. Materiile prime circula mai repede in economia noastra si se transforma mai repede produse finite si servicii. Problemele de mediu par indepartate, din moment ce noi folosim doar energie verde si metode ecologice de productie. In orase avem multe spatii verzi, copaci si plante peste tot. Tot nu inteleg de ce, in trecut, umplusem acele lucruri cu beton.

 

Moartea ‘shopping’-ului

‘Shopping’? Nu-mi aduc aminte ce era asta. Pentru multi dintre noi, s-a transformat in a alege lucrurile pe care sa le folosim. Cateodata fac asta, alteori las algoritmii sau aplicatiile sa aleaga pentru mine, pentru ca ele imi stiu mai bine gusturile.

De cand Inteligenta Artificiala si robotii au preluat atat de mult din munca noastra, avem timp sa savuram mesele, dormim mai bine si petrecem timp cu apropiatii. Ideea de graba nu mai are sens pentru noi, din moment ce munca noastra poate fi facuta oricand. Nu stiu daca o pot numi „munca”, este mai mult timp de gandire, timp pentru creatie, pentru dezvoltare.

 

Initial, totul s-a transformat in divertisment, iar oamenii nu mai voiau sa isi piarda timpul cu lucruri dificile. Doar in ultima perioada am inceput sa invatam cu adevarat cum sa folosim toate aceste tehnologii, pentru scopuri mai inalte decat a ne omori timpul.

 

„Cei din afara Orasului Nostru duc vieti diferite”

Marea mea ingrijorare este pentru oamenii care nu traiesc in Orasul Nostru. Cei pe care i-am pierdut undeva pe drum. Cei care au hotarat ca toata aceasta tehnologie este ceva prea mult. Cei care s-au simtit inutili atunci cand robotii si Inteligenta Artificiala le-au luat o mare parte din slujbe. Cei care s-au suparat pe mediul politic si s-au intors impotriva lui. Ei traiesc vieti diferite, in afara Orasului Nostru. Unii si-au format mici comunitati care se auto-intretin. Altii doar au ramas in casele abandonate, in sate de secol al 19-lea.

Cateodata devin frustrata ca nu am spatiu privat. Nu e vreun loc unde sa merg si sa nu fiu inregistrata. Stiu asta, undeva, orice fac, gandesc sau visez este inregistrat. Doar sper ca nimeni nu va utiliza asta impotriva mea.

Una peste alta, este o viata buna. Mult mai buna fata de calea pe care eram si pe care nu mai puteam continua, cu acelasi model de crestere. Am avut toate acele lucruri: derapaje ale stilului de viata, schimbari climatice, criza refugiatilor, degradarea mediului, metropole aglomerate, poluarea apelor si a aerului, tensiuni sociale si somaj. Am pierdut prea multi oameni pana sa realizam ca putem face lucrurile altfel.

 


Sursa acestei traduceri o puteti gasi aici

 

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.