EDITORIALE, COMENTARII, ANALIZE, MACROECONOMIE, Energie & Utilitati & Infrastructura, Buget & Finantare Deficit, Politica Sociala & Legislatia Muncii & Migratie

4 grafice care transferă cancerul de la investiții din trecut spre viitor

Autor: Alexandra Pele – Cursdeguvernare.ro

În plin avânt economic, Guvernele ultimilor ani au ales să redirecționeze banii de investiții către măsuri de majorare a salariilor din sectorul public și a pensiilor, cu impact asupra potențialului de creștere economică al României. Un  PIB potențial care suferea deja din cauza evoluției demografice care subțiază forța de muncă.

Ce sare în ochi la evaluarea investițiilor publice în România – un numitor comun al ultimilor ani:
guvernele nu au respectat niciodată angajamentele de investiții făcute prin legea bugetelor. Investițiile au fost primele sacrificate – paradoxal, în plină creștere economică – compromițând, astfel viitorul iminent. 

***

Anul 2019 a început mai prost chiar decât în ultimii 4 ani care au început prost:

Pentru 2019, executivul a bugetat investiții totale (din surse publice, dar și din fonduri europene) de circa 49,9 miliarde de lei, potrivit Strategiei Fiscal-Bugetare – un adevărat record al ultimilor ani. Record la alocări.

În ultimii patru ani însă, ținta de investiții a fost ratată fără greș, reiese din datele consultate de cursdeguvernare.ro.

Începutul acestui an nu marchează o schimbare a paradigmei. Din execuția aferentă primelor două luni reiese că statul a cheltuit 722,6 milioane de lei pentru investițiile finanțate exclusiv din fonduri publice, în scădere cu 78,3% față de aceeași perioadă din 2018, când cheltuielile de capital s-au ridicat la 3,3 miliarde de lei.

Pentru proiectele finanțate din fonduri europene s-au alocat 2,5 miliarde de lei în ianuarie și februarie, cu 21,9% mai puțin decât în primele două luni din 2018, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Investițiile publice totale: minus multe miliarde la execuție față de alocările prin legile bugetelor

Investițiile în infrastructură sunt cele care au suferit cele mai însemnate retușări, diferența dintre programul anunțat la început de an și execuția calculată la final fiind de ordinul miliardelor de euro, cea mai mare parte a nerealizării fiind pe zona de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă.

În perioada 2016-2018 (de când s-a dat drumul la banii aferenți exercițiului financiar european 2014-2020), execuțiile bugetare la infrastructură au fost cu peste 6,8 miliarde de lei mai mici decât sumele alocate în Legile bugetului aferente fiecărui an în parte.

În perioada 2015-2017, alte 5,2 miliarde de lei au fost tăiate din fondurile post aderare aferente vechiului exercițiu financiar.

 

Situația halucinantă de la infrastructură: creditele scumpe au crescut față de legea bugetului, banii europeni gratuiti au fost doar la jumătate

Dincolo de slaba performanță în ceea ce privește atragerea de bani europeni, în ultimii doi ani, Executivul a ales să cheltuiască mai mulți bani pentru programe cu fonduri rambursabile decât prevăzuse inițial în buget.

Spre exemplu, în 2018, s-au cheltuit 183,2 milioane de lei finanțări cu dobândă, cu 66,1 milioane de lei în plus față de prevederile din Legea bugetului.

În 2017, Guvernul a cheltuit pentru proiecte cu finanțare rambursabilă cu 42,7 milioane de lei în plus decât prevăzuse la începutul anului.

”Tăierea investițiilor publice reprezintă principala cauză pentru scăderea PIB-ului potențial (…) Factorul forță de muncă și factorul capital sunt cei doi mari piloni ai PIB-ului potențial. Toate speranțele noastre rămân la productivitatea factorilor, care iarăși fără niciun efort nu se întâmplă.

(Citiți și: ”Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare”)

Dar, până la urmă, investițiile private, fără un minim de investiții publice nu prea se fac sau se fac în domenii care nu duc la o creștere prea mare a productivității și a valorii adăugateAvem nevoie de investiții în infrastructură care să deschidă niște zone cu potențial, cum ar fi zona Moldovei”, explică, pentru curdeguvernare.ro, analistul economic, Aurelian Dochia.

Un Tomahawk în motorul spre viitor: de peste 3 ori mai puțin la Cercetare față de Legile bugetare

Alte investiții de natură să sprijine economia pe termen lung sunt cele în domeniu cercetării și dezvoltării, la rândul său afectat de o privare de fonduri față de legile bugetelor.

În 2018, spre exemplu, pentru proiectele din fonduri europene s-au alocat aproape 400 de milioane de lei, însă execuția a fost de doar 126,5 milioane de lei.

România și-a fixat să cheltuiască pentru cercetare și inovare 1% din PIB, din fonduri publice. E, însă, atât de departe de acest obiectiv, încât până și Bulgaria alocă mai mult decât dublu decât România.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.