ANALIZE SECTORIALE, Privatizare & Retrocedare, Insolventa & Lichidatori

Oltchim „reloaded”

OltchimLa 11 luni de la intrarea in insolventa a Oltchim, statul abia elaboreaza strategia de reorganziare a combinatului, iar de obtinerea capitalului de lucru nici nu poate fi vorba. Intr-o propozitie spus: ramane cum am stabilit, adica privatizarea la anul.  

De la incercarea esuata a statului de a privatiza Oltchim, in toamna lui 2012, trecand prin procesul insolventei combinatului, de la inceputul lui 2013, si punctand ultima intalnire a guvernului cu oficialii Fondului Monetar International (FMI) din care a lipsit subiectul Oltchim, observam un traseu pe care regasim o singura certitudine, multa indoiala si, mai ales, inaintare in ritm de melc. Si asta in ciuda faptului ca de la inaltimea guvernului se vede ca Oltchim a intrat in linie dreapta pentru privatizare, dupa cum declara deunazi ministrul Economiei, Andrei Gerea.

Singura certitudine, la acest moment, este aceea ca statul chiar nu a dorit sa vanda Oltchim, anul trecut, lucru confirmat indirect, daca mai era nevoie, de un parlamentar din coalitia de guvernare, respectiv deputatul PNL Cristian Buican. Acesta a tinut sa salute, recent, in mod public scoaterea societatii din lista angajamentelor de privatizare ale guvernului in fata Fondului, lasand sa se inteleaga ca este o reusita a Executivului in urma unei negocieri. Se impune precizarea ca FMI nu a mai pus in discutie vanzarea Oltchim pentru simplul motiv ca nu e nimic de discutat deocamdata, in conditiile in care combinatul se afla in procedura de insolventa si trebuie sa urmeze pasii legali.

Mai important, insa, este faptul ca, in tot acest timp, managerul Oltchim, Ministerul Economiei, care detine 54,7% din capitalul social al companiei, nu a spart gura targului cu decizii concrete de restructurare a societatii, care sa contina si termene clare si pe care statul sa le respecte intocmai. De fapt, nu a luat nicio masura, si inca bate pasul pe loc, la aproape un an de insolventa. Exista un motiv, si anume presiunea exercitata pana acum de FMI care, fiind atat de puternica, a blocat practic orice demers de restructurare a societatii. Cel putin asta reiese din afirmatia lui Buican, potrivit careia ministrul Economiei i-a dat toate asigurarile ca, in noul context in care nu exista presiuni si termene fixe stranse in vederea incheierii privatizarii, „se doreşte redresarea financiara si economica a combinatului si pregatirea sa pentru o privatizare integrata, cu un investitor strategic”. Cu alte cuvinte, abia de acum guvernul elaboreaza o strategie pentru Oltchim, dincolo de inconsistenta motivului. Este o realitate confirmata, saptamana trecuta, de catre liderul sindicatului Victoria, Corneliu Cernev, care a spus ca discuţiile despre Oltchim se vor purta la nivel ministerial in cursul saptamanii care tocmai s-a incheiat. Potrivit lui Cernev, Gerea şi administratorii judiciari au prezentat, la Valcea, planul de reorganizare, tabloul creditorilor, etapele de parcurs pentru infiintarea societatii Oltchim II, ofertele de angajare pentru privatizarea combinatului „si altele”.

Guvernul merge, asadar, pe varianta propusa de administratorul judiciar Gheorghe Piperea, aceea de a infiinta un Oltchim II, un Oltchim „reloaded”, curatat de activele „rele” si fara datorii, dupa modelul General Motors. Dupa aceea, combinatul va fi scos la vanzare, mai exact in iunie 2014, dupa anticiparile lui Andrei Gerea. E drept ca GM a reusit sa se puna pe picioare in mod spectaculos, dupa ce a intrat in insolventa, in 2009, devenind chiar un model de succes la nivel global de reorganziare a unei companii, dar asta nu constituie o garantie ca si Oltchim va obtine acelasi rezultat.

Prima suspiciune vine dinspre sindicat, mai exact de la Sindicatul Liber Oltchim. Presedintele acestuia, Mihai Diculoiu, este de parere ca societatea a fost lasata de catre FMI pe mana administratorului judiciar sa-l falimenteze. „Oricum, FMI nu era o salvare, ajutorul trebuie sa vina de la noi, iar eu sper ca ministrul Economiei, Andrei Gerea, va pune in practica un plan concret cu masuri si termene de salvare a Oltchim si de functionare in sistem integrat cu Rafinaria de la Arpechim, si aceasta fie cu resurse proprii din partea Romaniei, ceea ce este putin probabil, fie prin gasirea unui investitor”, declara Diculoiu. Desigur, interesele sindicatului/angajatilor difera de cele ale patronului/statului, si atunci este o chestiune normala ca Diculoiu sa vada scenariul rau, acela ca administratorul judiciar va falimenta compania. Pe de alta parte, nici nu poate fi eliminat din discutie, atata vreme cat procesul insolventei este in derulare. Punctul de pornire in cazul Oltchim ramane, asadar, ipoteza ca statul va avea un plan clar de reorganizare, cat mai repede. Era bine sa fi avut deja ce analiza, adica masuri, decizii si impactul lor asupra companiei

Pana una-alta, Oltchim functioneaza, la acest moment, la o capacitate de doar 22%. Marea problema a combinatului este lipsa capitalului de lucru.  Sunt sanse foarte mici ca societatea sa obtina imprumuturi bancare, lucru pe care il admite si ministrul Gerea. „Daca reusim sa gasim 15 milioane de euro, cat este capitalul de lucru, ne putem intinde undeva pana in iunie. Daca nu reusim sa gasim acesti bani, in luna februarie ne strangem mana cu investitorii”, sustine acesta. La sfarsitul lui iulie, Oltchim a trimis in somaj tehnic 715 de salariati, tocmai pentru ca nu mai detine materie prima, capital de lucru, iar instalatiile functioneaza la capacitate redusa.

Pe primele trei trimestre din 2013, pierderile totale ale combinatului s-au diminuat cu 136 milioane de lei, fata de aceeasi perioada din 2012, potrivit datelor societatii de insolventa RomInsolv, in timp ce pierderile din exploatare s-au redus cu 50 milioane de lei. Calculate in euro, in primele trei trimestre, pierderile Oltchim au ajuns la 39 milioane de euro, la aproape jumatate fata de cele inregistrate in aceeasi perioada din 2012, cand se cifrau la 70 milioane de euro.

Daca statul nu a reusit pana acum, de la intrarea in insolventa a Oltchim, sa atraga banii vitali pentru finantarea activitatii de productie este foarte probabil sa nu ii obtina pana in februarie 2014 si atunci se aplica planul B, dupa cum spunea Andrei Gerea, vanzarea rapida a combinatului. Se pune, totusi, intrebarea cum va reusi Ministerul Economiei sa implementeze atat de repede o strategie care sa faca cat de cat atractiv combinatul pentru vanzare, iar statul sa considere tranzactia un succes din punctul de vedere al pretului obtinut? Este una dintre marile indoieli, care atrage cele mai multe retineri si, mai mult, lasa putin loc pentru optimism in privinta unei reusite a Oltchim in maniera spectaculoasa, marca GM.

 

 

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.