Producatorii de Energie: cine este profitabil si cine nu? (2)

PiataEnergie_cernavoda

<< Pagina 1        Pagina 3>>

2) Nuclearelectrica – al doilea producator profitabil. Scenariu plauzibil: Reactoarele 3 si 4 sa nu se realizeze intr-un orizont previzibil de timp

Nuclearelectrica a generat 5,6 TWh in primul semestru al anului recent incheiat, adica 22,5% din productia nationala. Societatea se asteapta sa inregistreze in 2013 un profit net de 131,9 milioane de lei, de 23 de ori mai mare decat cel de anul trecut. La 9 luni, compania a realizat un profit net de 331 milioane RON, venituri suplimentare venind din cresterea cotei din productie vanduta pe piata concurentiala, fata de cea care este livrata pe piata reglementata la un pret stabilit de autoritatea de reglementare.

Expunerea informatiei catre Bursa de Valori, unde Nuclearelectrica este listata, si catre investitorii interesati vor obliga managementul companiei la o urmarire atenta a indicatorilor de performanta asumati.

Reactoarele 3 si 4 sub semnul intrebarii: Actualmente societatea reuseste sa opereze profitabil cele doua Reactoare, iar primul dintre ele va beneficia de investitii in modernizare care sa-i extinda durata de viata. Desi a existat si exista in continuare, un plan de realizare a reactoarele 3 si 4, nu ar fi exclus ca odata cu trecerea timpului, intentia sa nu mai fie in ton cu realitatea pietei.

Pentru prima data in 2012 se mentiona intr-un draft de strategie energetica a Romaniei faptul ca tara noastra s-ar putea confrunta cu un excedent de productie odata cu maturizarea capacitatilor de energie regenerabila, fiind astfel pusa sub semnul intrebarii oportunitatea realizarii celor doua noi reactoare, care ar mari capacitatea cu inca 15-20% la nivel national. Sub pretextul cautarii de finantare – de cateva miliarde bune de euro – statul a intarziat transarea unei decizii, astfel incat investitorii straini care luasera pozitii in anii 2006-2007 in compania de proiect EnergoNuclear, s-au retras treptat. Ultimii doi, in decembrie.

In acest context, nerealizarea acestor reactoare devine un scenariu de luat in calcul. Romania nu ar putea gestiona eficient excedentul din noile Reactoare, avand in vedere lipsa unor exporturi mari previzibile – cablul submarin spre Turcia fiind aproape abandonat ca proiect. Este o optiune strategica si politica a statului: a dubla capacitatea Nuclearelectrica ar putea insemna scoaterea de pe piata (inchiderea) unei capacitati echivalente pe carbune – de altfel poluant. Cel mai probabil, statul isi va pastra ambele optiuni deschise si va cauta sa nu diminueze operarea centralelor pe carbune.

Surpriza ar putea veni doar din partea unor investitori dinspre alte orizonturi – cum ar fi China – care sa sprijine constructia noilor Reactoare insa pana la concretizare, varianta de lucru ramane cea a operarii capacitatilor actuale a Nuclearelectrica.

 

PiataEnergiei_CEO3) Producatorii de energie pe Carbune – de aici incep problemele: CE Oltenia profitabil marginal, in schimb ceilalti jucatori sunt intr-o „cvasi-insolventa” mascata.

Energia electrica produsa din combustibili fosili a fost reprezentata decenii la rand de marea companie Termoelectrica, furnizoare a circa 50% din productie in inceputul anilor 2000. Datorita ineficientei, compania a fost separata rezultand mai multe entitati, anume:

– fostele Complexuri Energetice de la Rovinari, Turceni si Craiova, impreuna cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia au fost reunite sub Complexul Energetic Oltenia in 2012. Ele asigura 20-30% din productia Romaniei, cu un profit minim, sprijinit si de stat, dupa cum detaliem mai jos. In primul semestru 2013, CE Oltentia a produs 5 TWh, adica putin peste 20% din piata.

– Termocentralele Deva (Mintia) si Paroseni sunt reunite in Complexul Energetic Hunedoara, care se aprovizioneaza de la partea viabila din Compania Nationala a Huilei, cealalta fiind in procedura de lichidare. Acest nou jucator, aparut in anul 2012, livreaza 5-6% din productie la nivel national. Fiind pus in competitie cu ceilalti jucatori si avand cel mai mare cost de realizare a megawatt-ului, Complexul Hunedoara nu are o activitate sustenabila pe termen lung. Ultima data cand statul a acceptat o masiva stergere de datorii, de 1,2 miliarde euro la CN Huilei, a fost in 2012.

Tot atunci, sapte mine de huila au fost separate in viabile si neviabile. Cele 3 neviabile – Petrila, Paroseni, Uricani vor fi inchise pana in 2018 si vor primi in continuare ajutoare de stat conform legislatiei europene, iar cele 4 considerate viabile, Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan isi vor continua activitatea. Acestea au fost repartizate in CE Hunedoara si in CE Oltenia.

– alte parti functionale din fosta mare companie Termoelectrica sunt: CET Braila, CET Galati, Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), totalizand intre 6-10% din productia de energie a Romaniei.

– la acest moment, din punct de vedere juridic, Termoelectrica SA a ramas cu partile aflate in lichidare voluntara : Centrala Doicesti, Centrala Borzesti. Termoelectrica se afla in lichidare voluntara, din primavara lui 2013 din cauza datoriilor uriase. In februarie 2013, activele Termoelectrica aveau o valoare preliminata de 552,913 milioane de lei, iar valoarea preliminata a datoriilor se ridica la 331,174 milioane de lei.

Si CE Huilei – partea neviabila – se afla in lichidare voluntara. Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) a selectat, in iulie 2013, lichidatorii pentru CN a Huilei si Termoelectrica, respectiv Expert Insolventa Deva si consortiul format din Musat & Asociatii – Restructuring & Insolvency.

Complexul Energetic Oltenia, a ramas cel mai mare producator termo, ale carui costuri de exploatare sunt printre cele mai mari din sistemul energetic. A avut un rezultat brut de 110 milioane de lei in primul semestru din 2013, cea mai mare parte datorandu-se insa unor venituri financiare de 84 milioane de lei. Compania si-a bugetat un rezultat brut de 180 milioane de lei pentru 2013, respectiv rezultat net 151 mil RON (35 milioane euro), in conditiile unei cifre de afaceri de 6,19 miliarde RON (1,4 miliarde euro). CE Oltenia are de recuperat creante in valoare de 750 de milioane de lei, de la mai multe termocentrale carora le-au vandut carbune in anii trecuti si nu au achitat sumele, potrivit managerului societatii, Laurenţiu Ciurel.

Pentru ca Romania are o capacitate totala de productie a electricitatii de aproximativ 20.000 MW, dar consumul zilnic este asigurat de unitati de 7-8.000 MW, tot mai multe companii incearca sa exporte electricitate, avand in vedere preturile mai bune si scaderea cererii din ultimii ani pe piata interna. CE Oltenia intentioneaza, de asemenea, exportul de energie, insa din nou accentuam dificultatea accesarii pietelor regionale.”Pentru CE Oltenia, realizarea unui mix energetic eficient reprezintă o soluţie pentru intrarea pe noi pieţe de energie, tinand cont de evolutia neasteptată a mecanismelor de intrare in piata a producatorilor de energie. Existenta unui echilibru intre sursele conventionale si cele regenerabile ar permite mentinerea cotei de piata a CE Oltenia in jurul unui procent de 28%”, potrivit oficialilor companiei.

Pagina 3: Noile capacitati de productie si Cum stam cu pretul la consumator

Pagina 1: Producatorii de energie. Hidroelectrica