Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile ricărui guvern

1 noiembrie 2017 10:00

Autor: Adrian N Ionescu – Cursdeguvernare.ro

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorialăa acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt tot atâtea vulnerabilități ale României față de șocurile și competiția externe.

Avertismentele analiștilor, argumentate cu statistici îngrijorătoare, nu găsesc răspuns în politicile economice și fiscale ale autorităților.

Cifrele drastice: 1% din companii produc 67% din veniturile totale

  • Aproximativ 3% din numărul firmelor din România generează 68% din totalul vânzărilor și angajează 41% din totalul de salariați, potrivit unui studiu recent al grupului de firme de consultanță CITR.
  • Companiile luate în calcul au active de peste un milion de euro și sunt „companii de impact în România”, potrivit studiului citat.
  • Și mai precis, doar 1% dintre companiile din România concentrează 67% din totalul veniturilor raportate, iar prima jumătate a topului companiilor concentrează 98% din totalul acestor venituri, potrivit unui studiu Coface.
  • Cele mai performante din România în mod sustenabil (2,1% la sută din total) generează 41% din valoarea adăugată brută creată de sectorul companiilor nefinanciare, spune studiul unui grup de economişti din BNR.
  • Există circa 52.500 de firme „veterane în putere”, care au reușit să se mențină pe creștere de 20 de ani, acoperă aproape 90% din numărul firmelor ce formează masa critică a companiilor performante din economie. Ele au, însă, un potenţial redus de adaptare pentru a oferi produse inovative, pentru a rezista competiției în viitor.
  • Companiile autohtone, problema polarizării geografice
  • Doar 12 dintre cele 65 de companii românești, care au reușit să intre în Top 500 Coface al celor mai mari companii din Europa Centrală şi de Est, au capital autohton.
  • Polarizarea economică duce la polarizare socială. România este țara cu cea mai mare proporție (21,5%) a angajaților săraci din UE, conform datelor Eurostat, citate într-un studiu din Cursdeguvernare.
  • Polarizarea economică are și efecte teritoriale dramatice: Bucureștiul (+Ilfov) contribuie cu peste 27% la PIB în 2017 (mai mult decât dublu față de 1985), iar județele următoare vin la mare distanță: Constanța (5%), Prahova (4,7%, ambele beneficiază de infrastructură bună spre Capitală), Cluj (4,6%), Timiș (4,5%), potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
  • 26% din populația României din cele cinci zone menționate produce 46% din PIB.
  • cele mai sărace judeţe au medii de îndatorare, respectiv de economisire de patru ori mai mici decât cele mai bogate.
  • Patru din cele opt așa zise regiuni de dezvoltare ale România se numără printre cele mai sărace 20 din UE.

În replică la aceste realități, Guvernul și decidenții politicii au adoptat un set de măsuri de relaxare fiscală și de majorări salariale în domeniul public, sacrificând investițiile publice, în ciuda punctelor vulnerabile identificate în Strategia Națională pentru Competitivitate până în 2020, aprobată prin HG 752 / 2015.

Citeste continuarea articolului pe cursdeguvernare.ro

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu