Estul merge pe muchie de cuţit: dacă salariile cresc, dar nu şi productivitatea, rămâne fără competitivitate. Dacă salariile nu cresc, va rămâne în capcana veniturilor medii

7 decembrie 2017 09:30

În Ungaria, salariile au crescut cu aproximativ 13% în septembrie şi în primele nouă luni ale acestui an în raport cu perioadele similare ale anului trecut, arată statistica oficială. Un studiu recent arată că, cu toate acestea, unu din trei tineri maghiari cu vârste de 15-29 de ani intenţionează să studieze sau să muncească în străinătate. Aproape jumătate se gândesc să se stabilească în afara ţării, conform Ziarul Financiar.

În Polonia, salariile au înregistrat în octombrie cel mai accelerat ritm de creştere din ultimii nouă ani, de 7,4%. Guvernul şi-a pus speranţele că salariile mai mari vor atrage înapoi acasă forţa de muncă emigrată în străinătate. Economia poloneză are nevoie disperată de ea pentru a-şi susţine creşterea. În prezent, angajatorii încearcă să facă faţă deficitului de forţă de lucru calificată angajând străini. Ucrainenii sunt la mare căutare. Cu toate că salariile cresc rapid în Polonia, sondajele de opinie arată că polonezii care muncesc în străinătate nu vor să se întoarcă acasă. Dacă pentru tinerii maghiari mirajul Occidentului este prea mare, pentru polonezii cu experienţă în muncă realitatea Vestului este prea atrăgătoare. Această situaţie este întâlnită în toate statele foste comuniste din UE cu excepţia, poate, a Cehiei, cea mai dezvoltată economie din regiune.

Cehia este singurul dintre noii membri ai UE care primeşte mai mulţi muncitori străini decât trimite în străinătate, potrivit unui studiu al guvernului de la Praga. Studiul se referă la muncitorii trimişi de companii, însă arată o tendinţă. Preferinţa pentru munca în străinătate subliniază decalajul încă mare, mai ales la nivelul veniturilor, dintre Europa de Est şi Europa de Vest, dintre state care fac parte din aceeaşi uniune economică, UE.

Cifrele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că PIB per capita exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, al Bulgariei era de 48% din media UE, cel al României de 59%, cel al Croaţiei de 59%, cel al Ungariei de 67%, cel al Poloniei de 69%, cel al Slovaciei de 77%, cel al Sloveniei de 83% şi cel al Cehiei de 88%. Niciuna dintre ţările est-europene nu a atins media UE după mai mult de un sfert de secol de la căderea comunismului. De remarcat este că în cazul Sloveniei indicatorul a scăzut de la 87% în 2007. Slovenia este singura ţară din regiune care a adoptat euro. Cele mai mari salturi le-au făcut România şi Polonia, de la 43% din media UE în 2007, respectiv de la 53%.  După cum a atras recent atenţia Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Europa Centrală şi de Est a rămas prinsă în capcana „venitului mediu“. Instituţia recomandă noi strategii de creştere şi infrastructură pentru ca regiunea să pornească cu forţă mai mare pe drumul de convergenţă cu Vestul.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu