Sperând într-o minune (editorial, de Dan Bucsa, Revista 22)

6 octombrie 2017 11:00

„Man, your people are redefining short-term memory!“ La telefon este unul dintre cei mai mari investitori străini în obligațiuni de stat românești. Gestionează miliarde de dolari și România a fost unul dintre pa­riurile lui câștigătoare.

Până acum. „Com­pa­trioții tăi repetă toate greșelile de acum zece ani! Incredibil!“ Se gândește să vândă tot, deși obligațiunile de stat în lei sunt atractive: randamentele sunt mai mari decât în Polonia sau Ungaria, ne­ce­sa­rul de finanțare a statului este mai mic de­cât în cele două țări, iar rezervele Mi­nis­te­rului Finanțelor Publice sunt mari.

De la începutul verii, astfel de convorbiri se repetă aproape zilnic. Frecvența lor creș­te de fiecare dată când guvernul anun­ță măsuri noi. În timp ce piețele financiare trec dintr-un episod de euforie în altul, prețurile obligațiunilor de stat în lei s-au de­cuplat de restul regiunii și nu mai cresc. Mai mult, unii investitori se tem că România va fi afectată în următoarele luni de o ieșire masivă a capitalului străin.

Războiul cu aritmetica

Deși aceste temeri sunt exagerate, după pă­rerea mea, observația investitorului frus­trat e validă: anumite greșeli care au dus economia României în pragul insolvenței în 2009 sunt repetate în prezent. Ca și atunci, principala problemă a României este încercarea de a reinventa aritmetica. Nu se poate ca taxele să scadă și chel­tu­ie­lile publice să crească în același timp, fără a mări deficitul statului. De obicei, un gu­vern alege una dintre soluții: fie taie ta­xele și cheltuielile publice, sperând că sec­torul privat va folosi banii suplimentari pen­tru a investi și a consuma, fie crește cheltuielile și impozitele pentru finanțarea serviciilor publice, investiții în infra­struc­tu­ră sau majorări de salarii și pensii.

La fel ca în 2004-2008, la noi se încearcă o combinație de taxe mai mici și cheltuieli mai mari. Știm de acum care va fi re­zul­tatul: pensiile și salariile angajaților sta­tu­lui au fost tăiate, iar impozitele au crescut în 2009-2010 pentru a reduce deficitul bu­getar.

Contraargumentul apărătorilor actualelor politici este că austeritatea din 2009-2010 a fost cauzată de criza financiară in­ter­na­țională. Argumentul este parțial adevărat. Criza financiară a forțat economia Ro­mâ­ni­ei să-și reducă mai rapid dezechilibrele, dar acea ajustare era inevitabilă. Nevoia de finanțare a statului crescuse atât de mult, încât investitorii străini ar fi re­nun­țat, în cele din urmă, să arunce bani într-un sac fără fund.

Totul acum

A doua greșeală repetată este lipsa de pers­pectivă. Ca și în 2004-2008, accentul este pus pe creșterea salariilor și pensiilor în­tr-un ritm pe care economia nu-l poate sus­ține. Ca urmare, politicienii apelează la mă­suri disperate: înainte de criza de atunci, banii din privatizarea BCR au fi­nan­țat creșterea pensiilor, nu investițiile pu­blice. Acum, firmele de stat își dau pro­fi­turile pentru a putea fi plătite salarii și pensii. Mai grav este că banii de zile negre ai viitorilor pensionari – pilonul II al sis­te­mu­lui de pensii – se vor acumula mai în­cet, în timp ce deficitul pilonului I va ex­ploda după pensionarea decrețeilor.

Creșterea veniturilor populației nu reflectă o economie mai productivă, la fel ca îna­int­ea crizei de acum zece ani. Pentru că pro­ducția locală nu poate susține con­su­mul suplimentar, prețurile și cursul de schimb cresc (din cauza importurilor mari), erodând mărirea nejustificată a puterii de cumpărare. Cei care se bucură acum de salarii și pensii mai mari vor fi mai săraci în câțiva ani.

Parafrazând o zicală dragă americanilor, o nouă recesiune globală este un eveniment la fel de sigur ca moartea sau plata ta­xe­lor. S-ar putea ca recesiunea să nu vină în următorii doi ani și să fie mai blândă de­cât cea din 2008-2009. Dincolo de re­ce­siu­nile inerente, însă, riscul actualelor po­li­tici economice este rămânerea în urmă a României. Infrastructura proastă este ne­gli­jată în continuare, deși această perioadă ar fi ideală pentru a construi șosele, căi fe­rate și aeroporturi sau pentru a crește ca­litatea și aria de acoperire a serviciilor de comunicații. Seninătatea cu care gu­ver­ne­le României au ales să nu folosească toate fondurile europene disponibile și alocarea ineficientă a celor atrase sunt cunoscute în întreaga lume. Un membru al gu­ver­nu­lui maghiar îmi spunea că Ungaria ar fi fe­ri­cită să cheltuiască și fondurile alocate Ro­mâniei, dacă țara noastră e prea bogată pentru a le folosi.

Resimt rămânerea în urmă a României de fiecare dată când călătoresc în Europa Cen­trală. Nu doar drumurile sunt mai bune, aeroporturile mai eficiente și capitalele mai îngrijite: deja foștii noștri frați co­mu­niști refuză să fie comparați cu noi. Cehii, ungurii, polonezii și chiar croații se în­furie când țara lor e amintită în aceeași fra­ză cu țara noastră, considerată mult mai înapoiată. Astfel de atitudini ar trebui să-i dea de gândit unui popor mândru ca cel român. „Am fost recent la București“, îmi spune un antreprenor polonez în timp ce călătorim cu metroul modern din Var­șovia. „Capitala voastră arată exact ca Varșovia. Acum 15 ani.“

Citiți editorialul integral aici.

Distribuiți articolul

Etichete:

Scrie un comentariu


Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
×
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
FIŞIERE COOKIE NECESARE
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
Afisează modulele cookie necesare
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
Afisează modulele cookie necesare
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră.