Romania a votat in 2014 rosu sau albastru …insa avem minim 3 Romanii dupa PIB per capita si Salariul mediu pe judet

11 noiembrie 2014 16:57

Harta Romaniei pe judete cu voturile pentru Victor Ponta si Klaus Iohannis a dus la concluzii pripite si la scoaterea de la naftalina de catre unii a vechii marote cu diferentele insurmontabile intre regiuni, la aproape 100 de ani de la Marea Unire.

rp_harta_tur1_bun_96810600_58416300.jpgBazandu-se pe un rezultat „de etapa”, in niciun caz deznodamantul „bataliei”, daramite al „razboiului” (pe termen lung intre Stanga si Dreapta de la noi), unii s-au hazardat sa republice Harti ce par de dinainte de 1918. De ce zic „s-au HAZARDAT”?

1) Pentru ca in Romania nu avem sistemul de vot din SUA, unde castigatorul unui stat federal ia toti electorii („the winner takes it all”) si acolo chiar cu 50,5% putem colora pe harta in rosu (Republicani – de dreapta la ei) sau albastru (Democrati – de stanga la ei, ca liberali, dar de ‘foarte dreapta’ pentru noi ca sa glumesc; de fapt nu glumesc).

La noi rezultatul se ia national, astfel ca, daca e sa fim corecti, Rosu poate fi folosit pe un judet castigat clar de Ponta (Giurgiu sa zicem unde VP are 79,9% fata de 20% KI daca nu consideram, sau daca „am anula” voturile pentru ceilalti 12), in timp ce Albastru la unul clar Iohannis (Sibiu cu 78% vs 22% Ponta). In rest, ar trebui sa folosim diverse NUANTE de ROSU – mai pal, mai pastelat, si DIVERSE de ALBASTRU, plus diverse nuante ale culorii nr. 3 = MOV / VIOLET, care daca tinde spre Ponta are o componenta rosie mai pronuntata, altfel e mai spre bleu.

Spre exemplu, Victor Ponta a fost cam la 50% in Maramures (49,9%), Satu Mare (49,4%) si Salaj (48,2%), a castigat in Caras-Severin si Hunedoara, si a fost aproape in Covasna cu 48% la 52% Klaus Iohannis (daca „il anulam” pe Kelemen Hunor).

In realitate asadar, Harta nu e pe vechiile imperii Austro-Ungar vs Tarist-Rus vs Turc-Otoman ce dominau direct sau prin interpusi cele 3 tari romanesti medievale inainte de 1877/1918.

Harta noastra reala arata foarte „peticita”, dupa bogatia Judetelor sau saracia lor. Astfel, SINGURA HARTA care se suprapune cat de cat pe cea a votului e cea a SARACIEI versus „cat-de-cat” PROSPERITATII diferitelor judete din Romania – rod si al politicilor nationale dar si a celor locale, determinate de autoritati publice mai mult sau mai putin competente, pro-investitii.

 

Impreuna cu echipa EconomicZoom.ro am prelucrat datele BEC si de la INS si am creat 4 Harti:

  1. Harta „Politica” e cu votul strict pe candidatii intrati in turul 2: Klaus Iohannis (prescurtat KI) si Victor Ponta (VP), anuland, asa cum aratam mai sus, voturile celorlalti.

Astfel, judetele variaza de la 79,9% VP vs. 20% KI in Giurgiu la 21,7% VP vs. 78,3% KI in Sibiu; echilibru major 49-51% Maramures, Satu Mare si 48-52% Salaj.

Analizand acum, post-factum, aliantele cu cei ce nu au trecut in turul 2, vom vedea ca Harta de mai sus ARE SENS: fiecare mai poate lua cam la fel intr-o ipotetica „redistribuire”: KI cam 14%-16% de la Monica Macovei, plus (parte de la) Elena Udrea si unguri & secui, iar VP cam 13%-14% de la Tariceanu & Melescanu & Dan Diaconescu & Vadim Tudor.

Realitatea Turului 2 va fi insa mai COMPLEXA, chiar participarea in ansamblu ar putea sa difere major, iar votantii nu-si vor da voturile neaparat dupa cum le spun cei iesiti din cursa.

 

2-3-4. Hartile „Economice” pe Judete ale Romaniei arata prosperitatea relativa a judetelor dupa:

  • PIB per capita;
  • Salariul mediu lunar net in RON;
  • Salariul judetean net vs Media pe tara in % FARA Bucuresti si Ilfov ! …De ce astfel la nr. 3 ?

Ultima e o inovatie EconomicZoom.ro si din cate stim NU a mai fost realizata de nimeni in Romania in spatiul public; anume am scos afara „outliers” – exceptiile cu salarii foarte mari Bucuresti si Ilfov – pentru ca asa e corect din punct de vedere al interpretarii economice si statistice. Altfel, cu toate cele 42 luate ca referinta pentru medie – Salariu mediu net lunar 2013 – 35 de judete din 42 ar fi iesit sub medie si abia 7 peste medie (sau 35 vs 5 fara Bucuresti-Ilfov) !

 

Observam cu ochiul liber pe harta – altfel putem NAVIGA, harta fiind INTERACTIVA – ca in tara noastra s-au detasat deja 9 „Judete-Motor”, de fapt 11 impreuna cu Bucurestiul si Ilfovul, plus 4-5 care au sanse sa faca acest pas in viitorul (speram) cat de apropiat.

 

Dupa cum aratam si in proiectul „Romania in 3 Culori” al JCI Think Tank – prezentat la Money Channel TV in 2012 – si in proiectul publicistic RAPORT de TARA al Digi 24 TV, in 2013, proiect cu 21 de emisiuni „competitionale” intre cele 42 de judete,

Cele 11 „judete-MOTOR” sunt urmatoarele si au ajuns la prosperitate in doua mari valuri:

  1. A) Valul 1 = Bucuresti & Ilfov & Prahova, cu mari fabrici green-field de FMCG (alimentare, bere, tutun) care sa aprovizioneze marea concentrare de populatie de 3 mil. loc. Buc-Ilfov si chiar 4-5 milioane pe axa logistica Bucuresti-Prahova-Brasov. Plus industrii variate in Bucuresti (externalizate treptat spre Ilfov), de utilaj petrolier in Prahova s.a., bazate pe traditia industriala a zonei si calificarea superioara a omenilor; plus Servicii Financiare si BPO si de Management pentru multi-nationale implantate la greu in Bucuresti (vezi Pipera si Barbu Vacarescu si Baneasa). Infrastructura spre Vest a acestor 3 judete = strict Aeroportul Otopeni.

Tot in valul 1, producatori straini de Automotive, dar si Electro si Textile-Incaltaminte s-au implantat in judetele de Vest Timis si Arad, profitand de infrastructura superioara a Ungariei.

  1. B) Valul 2 de dezvoltare (dupa cca. 7-10 ani) a cuprins Sibiul, Clujul, Brasovul, Argesul (relansarea Dacia de catre Renault), Constanta (ca judet cu Portul si serviciile adiacente, dar si relansarea Petromidiei de catre Rompetrol), si in final si Oradea (jud. Bihor) – electronice.

In afara de Oradea si Constanta, TOATE acestea au fost IZOLATE ca infrastructura de iesire spre Vest, remarcandu-se – spre deosebire de valul 1 – ca atitudine pro-investitii a autoritatilor locale, care au promovat talentul local, Universitatea locala, Cultura, facilitatile oferite investitorilor.

  1. C) Valul al 3-lea inca nu a avut loc, dar timid judete ca Dolj (venirea Ford la ex-Oltcit-Daewoo) sau capitala Moldovei – Iasi (atat productiv, vezi Delphi, cat mai ales software si servicii IT si intelectuale), plus judete mai mici ca Mures, Alba si Olt, ale caror autoritati au fost in cea mai mare parte pro-investitii; posibil ca in viitor si Galati – ca oras universitar. In analiza noastra am numit 5 din aceste judete „contender” (dupa jargonul sportiv, cel ce provoaca campionul en titre).

Din grafic se vede cu ochiul liber ca cele 11 din valurile 1 si 2 sunt ALBASTRE (adica au un PIB per capita superior mediei pe tara).; exceptie face Bihorul mov, dar judetul e in mare parte in Muntii Apuseni, cu orasele mineresti aferente, care strica media Oradei.

Cele 5 judete „contender” sunt toate mov, cu Alba pe locul 1 ca tendinta catre albastru si Olt pe ultimul loc in acest grup; totusi, mentinem pozitia judetului Olt (cu Slatina a carei medie e trasa in jos de rural), care EXPORTA acum 1-2 ani cat restul judetelor din Oltenia la un loc (prin Alro, Pirrelli plus Prysmian s.a.).

Ca repartizare pe regiuni istorice, 6 sunt in Transilvania si Banat iar 4 in Sud-Muntenia si Dobrogea plus Bucuresti, care ca populatie face cat 4. Totusi, o veste buna: pe criteriul Populatiei, Transilvania (& Banat & Crisana & Maramures) are 48,3% din populatie in „judete-motor”, respectiv 61% daca numaram si cele unde se mai misca ceva („Contenders” Alba si Mures), in timp ce Sudul (Muntenia & Oltenia & Dobrogea) are TOT aproape jumatate din populatie in „judete-motor”: 46,7%, sau 58,8% cu „contenders” Dolj si Olt. Diferente minore: 1,6%-2,8% ! Numai Moldova inca nu intra in aceasta ecuatie, Iasiul singur ar reprezenta doar 18% din cele 8 judete.

 

Simplificand, rezulta ca in tara noastra avem 11 judete „fruntase” si 31 de codase, din care 5 au speranta in perioada ce vine; insa minim 26 de judete raman intr-o Romanie „de rangul 2” la nivel de orase-resedinta, iar mediul lor mic-urban si rural chiar de rangul 3 !

Dupa calcule citate de Ziarul Financiar, care CONFIRMA concluziile noastre de mai sus, 10 judete din Romania fac 70% din cifra de afaceri a intregii economii nationale, angajand cam 80% din personalul angajat in companiile peste 4 angajati; totul fata in fata cu restul de 32 !

Si observam cat de mult Harta Romaniei CU NUANTE de culori a votului se suprapune pe Harta „Saraciei” versus anumitei „Prosperitati” a diverselor judete, dincolo de regiunile istorice !

Abia Argesul cu rosu aprins (70,4% pro Ponta) face discrepanta fata de celalte „judete-motor” care sunt toate pe albastru sau mov de diverse intensitati.

 

Analiza pe SALARII insa e si mai relevanta pentru a da o explicatie a distributiei votului din noiembrie 2014. Graficul de jos ilustreaza Salariul Mediu Net lunar pe judet in anul 2013 (RON):

Se poate observa, judet cu judet, evolutia intre 2006-2013, in ce priveste salariul net lunar RON.

 

Totusi, MAI RELEVANTA s-a dovedit prelucrarea datelor de catre echipa noastra EconomicZoom.ro ce a dus la Salariul judetean (lunar net) versus MEDIA pe tara (ponderata cu numarul de salariati din fiecare judet) FARA exceptiile „fericite” Bucuresti si Ilfov !

Se observa cu ochiul liber cum judetele vitregite – pe rosu – se concentreaza in Nordul regiunilor tarii (Moldova, nord Ardeal, Maramures, Secuime) si in Sud (Baragan). Adica in principal acolo unde Stanga si Victor Ponta au luat cele mai multe voturi in fiecare regiune istorica.

Se observa din nou „judetele-motor” (9+2), cu exceptia Bihorului – tras in jos de M-tii Apuseni. Toate sunt pe albastru intens sau violet-spre-albastru; ca cifre variaza de la 106% media nationala in Arad la 124% in Sibiu si Cluj !

Mai mult, comparand cu anul 2006 pe aceeasi metoda, vedem cum Bucurestiul si Ilfovul s-au distantat de restul tarii: Capitala de la 144% in 2006 la 161% in 2013; Ilfov de la 128% la 137%.

La fel de spectaculos urca Arad (93% la 105%), Sibiul (110% la 124%) si Brasovul (101% la 109%), Argesul (105% la 115%), Clujul (115% la 124%) si Timisul (111% la 116%). Iasiul si Prahova cresc mai lent in distanta fata de restul tarii (IS 104% la 106% / PH 106% si 109%).

Constanta pierde de la 112% la 108% intre cei 7 ani, aratand ca investitile straine sunt totusi importante, pe langa afacerile locale, iar autoritatile locale competente sunt de dorit !

La Salarii avem 4 mici exceptii-anomalii: Hunedoara (97,5%) si Gorj (119,9% in 2013 in scadere de la 125% in 2006) – ambele cu salarii mari datorate mineritului, dar de aici si mari VULNERABILITATI datorita acestei dependente mono-industriale; plus Mehedinti (98,4%, aproape de media tara), care are numai 14% din populatie angajata si e codas la PIB / locuitor.

Galati e codas la PIB per capita (mediul rural trage in jos) insa are salarii peste media pe tara (103,2% in 2013 in scadere majora de la 107,8% in 2006); explicatia: oras universitar si Sidex.

 

Revenind la Politica, e clar ca exista si un „factor cultural”: Klaus Iohannis a fost mai bine receptat in Transilvania-Banat decat in Sud sau Moldova; chiar in judetele bogate din exteriorul arcului Carpatic, clasa medie a preferat sa voteze mai mult cu Monica Macovei decat cu Iohannis.

Acestea fiind spuse, sa asteptam Turul 2 al alegerilor si vom avea o imagine mai clara. Insa consideram ca aceste corelatii gasite intre cele 3 Harti „Economice” si cea „Politica” sunt deja relevante. Si vor determina in pare parte (si) rezultatul turului 2, impreuna cu prezenta la urne.

 

Bucuresti, Noiembrie 2014

EconomicZoom.ro

 

Distribuiți articolul

Scrie un comentariu